Adrian Negrescu: Rectificarea bugetară acoperă urgenţele statului, dar amână reformele necesare

Prima rectificare bugetară din 2026 asigură finanţarea unor cheltuieli urgente, precum medicamentele, spitalele, ambulanţele şi pensiile din decembrie, însă scoate la iveală problemele structurale ale finanţelor publice, consideră analistul economic Adrian Negrescu, de asemenea, acesta avertizează că statul continuă să se împrumute pentru a-şi acoperi datoriile, în timp ce investiţiile şi fondurile europene pierd finanţare, conform unei analize publicate pe pagina sa oficială de Facebook.

Potrivit lui Negrescu, rectificarea menţine ţinta de deficit bugetar la 6,2% din PIB şi alocă două miliarde de lei primăriilor, pentru plata datoriilor către furnizori, analistul apreciază că măsurile evită blocaje în funcţionarea serviciilor publice în ultimele două luni ale anului, dar subliniază că distribuirea fondurilor nu rezolvă dezechilibrele bugetare.

Cea mai importantă modificare este, în opinia sa, suplimentarea cu 3,5 miliarde de lei a fondurilor destinate plăţii dobânzilor la datoria publică, deficitul bugetar creşte cu aceeaşi sumă, până la 130,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că întreaga majorare se duce către creditori, nu către investiţii în infrastructură, spitale sau şcoli.

Negrescu atrage atenţia că, după primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile depăşiseră deja 50 de miliarde de lei, iar în 2027 ar urma să treacă de 70 de miliarde şi descrie această evoluţie drept o spirală a îndatorării, în care statul contractează noi împrumuturi pentru a plăti dobânzile celor existente.

Analistul semnalează că, deşi încasările din TVA şi din impozitele pe venit şi profit au depăşit estimările, veniturile totale ale bugetului au fost revizuite în jos cu 4,7 miliarde de lei, iar încasările din accize sunt estimate cu aproape 3,7 miliarde de lei mai mici, inclusiv pe fondul reducerii accizei la motorină, iar veniturile din fonduri europene sunt diminuate cu 4,6 miliarde de lei faţă de estimările iniţiale.

Negrescu remarcă şi scăderea încasărilor din taxele aplicate jocurilor de noroc şi susţine că OUG 7/2026, care reglementează funcţionarea sălilor de jocuri, a avut efecte negative asupra veniturilor bugetare, generând un minus estimat la aproximativ 800 de milioane de lei, astfel analistul afirmă că măsurile au avut şi consecinţe asupra locurilor de muncă şi activităţilor economice conexe.

Totodată, proiectele finanţate din fonduri europene care înregistrează întârzieri pierd peste cinci miliarde de lei, Ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educaţiei şi Energiei rămân, de asemenea, fără o parte din fondurile reţinute la începutul anului.

„Pe scurt, statul acoperă urgenţele de azi tăind din investiţiile de mâine şi din banii europeni pe care nu reuşeşte să-i cheltuiască”, apreciază Adrian Negrescu pe Facebook.

Acesta mai arată că ministerele au solicitat suplimentări de aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, însă Ministerul Finanţelor a acceptat doar o parte dintre cereri, iar o serie de obligaţii restante către constructori, furnizorii de energie şi sumele rezultate din hotărâri judecătoreşti au fost amânate pentru discuţii ulterioare sau pentru următoarea rectificare bugetară.

În opinia analistului, problema fundamentală nu poate fi rezolvată prin rectificări succesive, ci necesită schimbări structurale şi identifică mai multe direcţii de reformă, începând cu administraţia publică locală şi centrală.

Negrescu susţine că peste 2.000 de comune nu îşi pot acoperi nici măcar cheltuielile salariale din venituri proprii, iar transferurile de două miliarde de lei prevăzute în rectificare reprezintă doar o soluţie temporară, printre măsurile propuse se numără comasarea localităţilor mici, reducerea şi unificarea agenţiilor statului şi eficientizarea administraţiei centrale.

O altă direcţie vizează companiile de stat, analistul consideră necesară restructurarea societăţilor care înregistrează pierderi de mai mulţi ani şi depind de subvenţii sau de finanţări publice, listarea la bursă a companiilor profitabile şi închiderea celor fără perspective de redresare.

În privinţa colectării veniturilor, Negrescu arată că România încasează venituri fiscale de aproximativ 27% din PIB, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, şi are cel mai mare deficit de colectare a TVA din blocul comunitar, iar creşterea cu aproape 25% a încasărilor din TVA în acest an ar demonstra, în opinia sa, că există resurse suplimentare care pot fi atrase la buget fără majorarea taxelor.

Analistul consideră necesare digitalizarea completă a ANAF, controale bazate pe analiza riscurilor şi combaterea evaziunii fiscale şi apreciază că autorităţile au făcut progrese, dar că în anumite domenii este nevoie de decizii politice.

Adrian Negrescu susţine că faptul că bugetul Sănătăţii ajunge să aibă nevoie de suplimentări în fiecare toamnă indică probleme de planificare şi de funcţionare, nu doar lipsa unor rectificări şi propune regândirea contractelor cu spitalele, a preţurilor medicamentelor, a programelor naţionale şi a finanţării prevenţiei, astfel încât resursele să ajungă mai eficient la pacienţi.

În acelaşi timp, analistul consideră că dezechilibrele din sistemul public de pensii şi problema pensiilor speciale trebuie abordate printr-o reformă asumată.

O altă prioritate ar trebui să fie gestionarea investiţiilor publice, deşi România are un buget de investiţii de peste 170 de miliarde de lei, pierde miliarde din fondurile europene din cauza proiectelor întârziate, astfel Negrescu consideră necesară prioritizarea investiţiilor, renunţarea la proiectele fără finanţare sigură şi plata la timp a constructorilor.

Analistul avertizează că lipsa reformelor poate avea consecinţe asupra costurilor de finanţare ale României, agenţiile de rating urmează să reevalueze situaţia ţării începând din ianuarie, iar o retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor ar putea scumpi împrumuturile statului, companiilor şi populaţiei.

În plus, bugetul pentru 2027 ar trebui să prevadă o ajustare de până la 1% din PIB, într-un context economic dificil, marcat de o economie care abia iese din contracţie şi de o inflaţie care continuă să afecteze veniturile populaţiei.

Negrescu avertizează că, în lipsa reformelor, Guvernul va avea la dispoziţie tot mai puţine soluţii în afara unor noi majorări de taxe şi a reducerii investiţiilor, măsuri care ar putea frâna suplimentar economia.

În concluzie, analistul consideră că prima rectificare bugetară a câştigat timp pentru autorităţi, însă eficienţa acesteia va depinde de modul în care Guvernul va folosi lunile următoare pentru a implementa reformele amânate, în caz contrar, România riscă să ajungă în 2027 în aceeaşi situaţie, cu o datorie mai mare şi costuri tot mai ridicate pentru finanţarea acesteia.