Aurul coboară sub 4.600 dolari uncia; investitorii aşteaptă o posibilă înăsprire a politicii Fed

Preţul aurului a continuat să scadă ieri, pe pieţele externe, ajungând sub pragul de 4.600 de dolari uncia, investitorii fiind convinşi că şocurile de pe piaţa energiei, generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, vor alimenta presiunile inflaţioniste şi vor determina principalele bănci centrale, inclusiv Rezerva Federală a SUA (Fed), să adopte o politică mai agresivă. O astfel de evoluţie afectează cererea de aur, conform fxstreet.com.

Preţul futures al aurului cu livrare în iunie era de 4.575,70 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora locală 08.35, în scădere cu 1,5%, faţă de ziua anterioară. Preţul spot al metalului galben era, la aceeaşi oră, de 4.567,76 dolari uncia, în declin cu 1%.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat un plan de ghidare a navelor blocate în Golf prin Strâmtoarea Ormuz, în cadrul unui proiect numit ”Libertate” şi a avertizat că, dacă acest proces va fi perturbat, va interveni ferm.

La rândul său, Ebrahim Azizi, parlamentar iranian, a declarat că orice interferenţă a SUA în calea navigabilă strategică va fi considerată o încălcare a armistiţiului. În plus, Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran a acuzat SUA că nu au respectat acordurile, astfel că sunt probabile reluările ostilităţilor. Acest lucru pune la îndoială eforturile diplomatice de a încheia războiul, pe fondul lipsei de progres în negocierile de pace dintre SUA şi Iran, şi alimentează preţurile ţiţeiului.

Acestea se adaugă datelor macroeconomice americane publicate joia trecută, care indicau o accelerare a inflaţiei în luna martie. Preşedintele Fed Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat recent că un conflict prelungit în Iran creşte riscurile inflaţioniste şi daunele economice. Kashkari a menţionat, de asemenea, posibilitatea creşterii dobânzilor, invocând incertitudinile cu privire la toate aspectele războiului.

Perspectiva majorării dobânzilor susţine dolarul american, în defavoarea aurului.

• Fed menţine dobânda neschimbată, deocamdată

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut, la finele lunii aprilie, doânda de referinţă la un interval cuprins între 3,50% şi 3,75%, în linie cu estimările, şi a atras atenţia asupra riscurilor ridicate la adresa inflaţiei, conform Reuters, informează Agerpres.

Aceasta a fost ultima reuniune de politică monetară condusă de preşedintele Fed, Jerome Powell, al cărui mandat se încheie în 15 mai. De asemenea, în reuniunea respectivă s-a înregistrat cea mai divizată decizie în rândul membrilor FOMC (Comitetul de politică monetară al Fed) din 1992. Patru din cei 12 membri ai FOMC s-au opus deciziei, ceea ce arată amploarea divergenţelor cu care se va confrunta viitorul preşedinte Fed, Kevin Warsh. Acesta a promis ”o schimbare de regim” pentru banca centrală, şi în mod repetat a declarat că va livra reducerile de dobânzi pe care le doreşte preşedintele Donald Trump.

”Inflaţia este la un nivel ridicat, reflectând în parte recenta creştere a preţurilor energiei pe plan global. Evoluţiile din Orientul Mijlociu contribuie la un nivel ridicat de incertitudine privind perspectivele economice”, se arată în comunicatul Fed. Este o modificare faţă de comunicatele precedente, în care se arăta că inflaţia este ”oarecum” ridicată.

Pe lângă inflaţia ridicată, ”rata şomajului nu s-a modificat semnificativ în ultimele luni, în timp ce economia continuă să crească într-un ritm solid”, se arată în comunicatul Fed.

Deocamdată, rata şomajului în SUA rămâne la un nivel modest (4,3%), consumul este robust, iar inflaţia se îndepărtează tot mai mult de obiectivul Fed de 2%.

Următoarea reuniune a comitetului de politică monetară de la Fed, care va avea loc peste cinci săptămâni, va fi prezidată de Kevin Warsh.

După ce a îndurat luni de insulte şi presiuni din partea preşedintelui SUA, care doreşte dobânzi mai mici, Powell a insistat asupra importanţei existenţei unei bănci centrale independente, impermeabile la presiunile politice.

”Pur şi simplu lucrăm pentru poporul american”, a spus Powell, subliniind: ”Nu spunem: O, vreau să fac asta pentru că preşedintele spune că e o idee bună sau pentru că se apropie alegeri şi vreau să accelerez sau să încetinesc economia. Fed nu este bipartizană, este non-partizană”.

La începutul anului, Powell a criticat mai direct şi mai puternic administraţia actuală, anunţând că Procurorul General a deschis o anchetă împotriva sa referitoare la depăşirile de costuri cu proiectul de renovare a sediului Fed de la Washington. Powell a denunţat acest lucru ca fiind un ”pretext” în ”contextul mai larg al ameninţărilor şi presiunilor constante din partea Guvernului”.

Deşi această anchetă a fost închisă recent, Powell a explicat că a preferat să rămână la Fed ca simplu guvernator (ceea ce poate face până la sfârşitul anului 2028).