Gazul scump forţează Europa să se întoarcă la cărbune

Creşterea puternică a preţurilor gazelor determină companiile europene de utilităţi să apeleze din nou la cărbune. Producţia de energie electrică pe bază de cărbune, combustibilul fosil cu cele mai ridicate emisii, ar urma să crească cu aproximativ 25% în următoarele şase luni, compensând o scădere de proporţii similare a producţiei centralelor pe gaze, potrivit Inspenet.

Războiul dintre Iran şi Statele Unite a perturbat transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a împins luna aceasta preţul de referinţă al gazelor europene peste pragul de 80 de euro (90,98 dolari) pe megawatt-oră, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

În aceste condiţii, centralele pe cărbune şi lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze pentru prima dată cel puţin din 2024, potrivit datelor companiei de analiză ICIS. Situaţia inversează tendinţa economică din ultimii ani, care a contribuit la reducerea constantă a ponderii cărbunelui în producţia europeană de electricitate.

Sistemul energetic european dispune însă de tot mai puţine opţiuni în cazul unei noi creşteri a preţurilor gazelor. Capacitatea Europei de a compensa consumul de gaze printr-o utilizare şi mai intensă a cărbunelui este limitată după ani de închideri ale centralelor.

Ponderea cărbunelui în producţia de energie electrică a Uniunii Europene a coborât de la peste o treime în 1990 la un minim istoric de 9,2% în 2025, potrivit datelor Eurostat.

Guvernele şi companiile energetice au retras din funcţiune capacităţi importante de producţie pe cărbune, pe măsură ce energia regenerabilă s-a extins. Perioadele în care gazele se scumpesc puternic pot face însă centralele pe cărbune rămase în exploatare din nou atractive din punct de vedere economic.

Indicatorul „clean dark spread”, care măsoară profitabilitatea producţiei de electricitate din cărbune, a crescut puternic de la izbucnirea conflictului, la sfârşitul lunii februarie. În acelaşi timp, „clean spark spread”, indicatorul echivalent pentru centralele pe gaze, s-a prăbuşit.

Sursele regenerabile pot înlocui o parte din producţia bazată pe combustibili fosili, însă cantitatea de energie produsă depinde de condiţiile meteorologice. Companiile de utilităţi continuă astfel să se bazeze pe centralele pe cărbune şi gaze pentru echilibrarea sistemului atunci când producţia regenerabilă nu poate acoperi cererea sau când producţia solară scade în timpul iernii.

• Centralele pe cărbune se apropie de limita capacităţii

Revenirea la cărbune este deosebit de vizibilă în Germania, cea mai mare piaţă de energie electrică din Europa şi cel mai mare consumator de gaze de pe continent.

Producţia centralelor germane pe cărbune ar urma să se apropie în trimestrul al patrulea de limita lor practică de funcţionare, atingând un nivel comparabil cu cea mai ridicată producţie trimestrială înregistrată vreodată de capacităţile rămase în exploatare, potrivit datelor furnizorului de informaţii privind piaţa carbonului Veyt.

Aproape întreaga capacitate suplimentară disponibilă este limitată în prezent de disponibilitatea tehnică a centralelor, nu de considerente economice. Prin urmare, producătorii de energie mai au un spaţiu redus pentru a răspunde unei eventuale noi scumpiri a gazelor prin trecerea la cărbune.

„Chiar dacă preţul gazelor ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacţiona cu mult peste nivelul actual”, a declarat Florian Boehnke, analist ICIS.

• Cărbunele ar putea rămâne mai ieftin decât gazele până în 2028

Reorientarea către cărbune ar putea fi mai mult decât o reacţie temporară la perturbarea aprovizionării cu GNL.

Producerea energiei electrice din cărbune ar urma să rămână mai ieftină decât cea pe gaze pe parcursul anului viitor şi, posibil, până în martie 2028, potrivit Martei Wroniszewska, analist la Veyt.

Preţurile gazelor pentru contractele cu scadenţe mai îndepărtate indică faptul că traderii se aşteaptă ca problemele de aprovizionare să persiste, a explicat aceasta.

Închiderea ultimei centrale nucleare din Germania, în 2023, a redus suplimentar flexibilitatea sistemului energetic. Renunţarea la energia nucleară a avut loc după ce preţurile gazelor coborâseră de la nivelurile record atinse în perioada în care Europa încerca să înlocuiască livrările de gaze ruseşti, pe fondul crizei energetice.