Banca Naţională nu reacţionează încă la creşterea preţurilor

Rata dobânzii de politică monetară se menţine la 7% pe an, după cum a stabilit ieri Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României.

Deşi rata anuală a inflaţiei, de 4,95% în luna august, se situează la limita superioară a ţintei de inflaţie a Băncii Centrale, aceasta nu a reacţionat, fiind în aşteptarea unui trend concret al indicelui preţurilor de consum, consideră analiştii financiari. Ei se aşteptau la această reacţie din partea BNR dat fiind faptul că majorarea semnificativă a ratei inflaţiei se datorează unor şocuri de tipul secetei sau deprecierii leului, care sunt conjuncturale.

"Banca Centrală a reacţionat conform aşteptărilor noastre. Oricum impulsurile de politică monetară se transmit cu întârziere", consideră Ciprian Dascălu, economist şef ING.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, economist şef Raiffeisen Bank, atrage atenţia că, deşi rata dobânzii de politică monetară nu s-a modificat, BNR şi-a arătat disponibilitatea de a atrage lichiditate de pe piaţă prin sterilizarea depozitelor la o lună la o rată a dobânzii de 7%, faţă de maxim 6,8% cât practica până acum. "Astfel Banca Naţională şi-a întărit controlul asupra lichidităţii", a subliniat Ionuţ Dumitru.

Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, se aştepta la o majorare a ratei dobânzii de politică monetară cu măcar 0,25 puncte procentuale. Şi domnia sa este de părere că Banca Naţională aşteap-tă inflaţia din luna septembrie pentru stabilirea unei strategii clare de politică monetară. O eventuală majorare a ratei dobânzii de politică monetară ar fi putut determina o uşoară apreciere a leului, a mai spus Dragoş Cabat.

Banca Centrală nu a modificat nici rata rezervei minime obligatorii, o diminuare a acesteia însemnând o relaxare a politicii monetare, sunt de părere analiştii.

"Banca Naţională nu putea mări rata rezervei minime obligatorii datorită presiunilor din partea sistemului bancar", consideră Dragoş Cabat.