Creşterea taxelor şi impozitelor este principalul obstacol în calea dezvoltării companiilor pentru 53,4% dintre antreprenorii români, potrivit celei de-a treia ediţii a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP, lansată marţi, 3 noiembrie 2026. Presiunea fiscală se află în fruntea dificultăţilor semnalate de mediul de afaceri, înaintea instabilităţii politice interne, indicată de 40,3% dintre respondenţi, şi a inflaţiei ridicate, menţionată de 30,9%. Rezultatele descriu un climat în care costurile şi incertitudinea apasă asupra deciziilor de dezvoltare, în timp ce premierul Luca Niculescu promite relansarea investiţiilor, protejarea locurilor de muncă şi recâştigarea încrederii antreprenorilor.
Scumpirea energiei este un obstacol pentru 22,8% dintre participanţii la sondaj, schimbările legislative frecvente sunt menţionate de 22,3%, iar birocraţia de 20,1%. Costurile cu forţa de muncă sunt indicate de 16,3%, reducerea cererii interne de 13,8%, cursul valutar de 13,5%, iar lipsa personalului de 10,2%. Tensiunile internaţionale sunt invocate de 9,9%, iar concurenţa marilor companii străine de 9,2%. În acest context, solicitarea de predictibilitate a mediului de afaceri priveşte atât nivelul obligaţiilor fiscale, cât şi stabilitatea regulilor în funcţie de care companiile îşi calculează cheltuielile şi îşi planifică investiţiile.
Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a declarat ieri, cu prilejul lansării Barometrului: „Ediţia din acest an a barometrului scoate în evidenţă starea de alertă în contextul crizelor suprapuse, dar şi perspectivele reconstruirii încrederii în economia României, subliniind priorităţile de investiţii şi necesitatea unui parteneriat solid între marii investitori străini şi antreprenorii locali, care au nevoie, ca de aer, de predictibilitatea politicilor publice”.
Dificultăţile semnalate de companii sunt însoţite de o diminuare a intenţiilor de investiţii, recunoscută şi de şeful Executivului. În alocuţiunea sa, premierul Luca Niculescu a arătat că refacerea încrederii mediului de afaceri reprezintă o responsabilitate a Guvernului: „Ponderea companiilor care intenţionează să investească în dezvoltare a coborât de la peste jumătate în 2024 la doar o treime în prezent, am prefera să fie ceva mai bine şi asta este şi sarcina mea şi a guvernului pe care îl conduc, de a reda antreprenorilor încrederea şi apetitul pentru creştere. De fapt acest apetit cred că nu v-a lipsit niciodată, câteodată au existat alte considerente care au făcut ca creşterea să nu aibă loc aşa cum am dorit, unele considerente interne, altele ţin de natură internaţională şi le cunoaşteţi foarte bine, dar relansarea economică, intensificarea investiţiilor, sunt în fruntea priorităţilor de pe agenda guvernului pe care îl conduc”.
Şeful Guvernului a mai spus că autorităţile trebuie să urmărească şi crearea unor locuri de muncă noi, mai bine plătite, în special pentru tineri, şi a anunţat discuţii cu miniştrii Muncii şi Finanţelor, precum şi cu alţi membri ai Cabinetului, pentru abordarea acestei probleme. Tema ocupării se leagă direct de una dintre cele mai clare opţiuni exprimate de antreprenori în privinţa dezvoltării pe termen mediu: educaţia şi formarea profesională se află pe primul loc între domeniile în care România ar trebui să investească în următorii cinci ani, fiind menţionate de 39,3% dintre respondenţi.
La mică distanţă se situează sprijinirea IMM-urilor şi a micilor antreprenori, indicată de 38,2%, urmată de energie şi securitate energetică, cu 29,6%. Infrastructura rutieră şi feroviară este considerată prioritară de 26,1%, iar agricultura şi procesarea produselor agricole de 25,8%. Reducerea birocraţiei şi digitalizarea administraţiei publice sunt menţionate de 24,2%, în timp ce industria şi producţia locală întrunesc 20% dintre opţiuni. Sănătatea este indicată drept prioritate de 18,4% dintre antreprenori, digitalizarea şi infrastructura digitală de 17%, iar cercetarea, inovarea şi dezvoltarea tehnologică de 12,7%. Turismul este menţionat de 7,5%, tranziţia verde şi protejarea mediului de 1,7%, iar alte domenii de 2,6%. Ponderea celor care nu ştiu sau nu răspund este de 0,6%.
În raport cu aceste aşteptări, premierul Luca Niculescu a pus accent pe stabilitatea politică şi fiscală, pe care le-a prezentat drept condiţii pentru revenirea investiţiilor: „Predictibilitatea fiscală şi stabilitatea politică sunt la rândul lor condiţii obligatorii pentru dezvoltare şi acum, după aproape şase luni de instabilitate politică, avem un guvern cu puteri depline, care va lucra la recâştigarea încrederii. Apropo de recâştigarea încrederii, vreau să vă dau o veste bună: România a atras ieri 4,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, este prima emisiune de euroobligaţiuni de la instalarea noului guvern. Cererea investitorilor vreau să vă spun că a fost dublă faţă de suma împrumutului, deci interesul pentru România a fost foarte mare. Pe scurt, este un semnal important de încredere în România şi în capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele”.
Operaţiunea de finanţare anunţată de şeful Executivului priveşte împrumuturile statului, în timp ce barometrul semnalează dificultăţile şi aşteptările companiilor care trebuie să ia propriile decizii de investiţii. Pentru acestea, angajamentul de predictibilitate este foarte important, în condiţiile în care majorarea taxelor conduce lista obstacolelor, iar schimbările legislative şi birocraţia sunt, la rândul lor, surse de presiune.
La cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea revistei New Money, prin interviuri telefonice, în perioada 19-26 octombrie 2026, au participat 1.100 de antreprenori, eşantion reprezentativ pentru comunitatea antreprenorilor cu afaceri în România. Eroarea indicată în prezentarea studiului este de +/-2,9%.
























































Opinia Cititorului