Buzău importă tot mai mulţi muncitori din spaţiul extracomunitar, pe fondul deficitul de specialişti

Piaţa muncii din judeţul Buzău prezintă o situaţie economică complexă şi dificil de corectat: deşi rata şomajului a scăzut la 4,05% la finalul anului 2025, comparativ cu 4,95% în 2024, economia locală se confruntă în continuare cu un deficit semnificativ de forţă de muncă calificată. Industria grea prelucrătoare, construcţiile, domeniul HoReCa şi agricultura resimt cel mai puternic lipsa meseriaşilor, forţând angajatorii să apeleze la importul de muncitori din ţări extracomunitare, o tendinţă care s-a triplat în 2025 faţă de anul anterior.

Raportul AJOFM Buzău indică: ”Piaţa muncii din 2025 se caracterizează printr-un deficit cronic de forţă de muncă necalificată şi calificată ce se manifestă la nivelul judeţului Buzău. Pe domenii de activitate, criza acută de forţă de muncă se manifestă în industria grele prelucratoare (sudori, strungari, frezori etc.), în domeniul HoReCa (barman, bucatar, ospătar, cameristă etc.), construcţii (zidar, dulgher, zugrav etc.) şi agricultură. În acest context, importul de forţă de muncă din ţări extracomunitare, Nepal, India, Bangladesh, s-a triplat în anul 2025 faţă de 2024. Lunar sunt eliberate adeverinţe angajatorilor pentru Serviciul de Imigrări, pentru 200 de locuri de muncă, cele mai solicitate meserii fiind în domeniul HoReCa, construcţii, agricultură”

• Date AJOFM - o imagine detaliată a anului 2025

Conform raportului AJOFM Buzău, dinamica şomajului în judeţ a fost pozitivă. Astfel, şomajul indemnizat s-a menţinut constant la aproximativ 1.300 de persoane/lună, iar durata medie de şedere în şomaj nu a depăşit trei luni. Şomajul neindemnizat, în rândul beneficiarilor venitului minim de incluziune, a fost în medie 4.500 persoane/lună, cu aproximativ 100 persoane încetate lunar pentru refuzul participării la măsuri active. Pe de altă parte, numărul absolvenţilor de liceu înscrişi în evidenţe a scăzut continuu: 171 absolvenţi beneficiau de indemnizaţie de şomaj la 31 decembrie 2025, faţă de 218 în 2024. Totuşi, la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, 206 tineri au participat, dintre care 73 s-au încadrat, în special pe posturi cu studii liceale sau profesionale. În acelaşi timp, în tot anul, 4.882 persoane au fost angajate din şomaj indemnizat sau neindemnizat, faţă de 7.210 în 2024, ceea ce reflectă o piaţă mai selectivă şi mai concentrată pe competenţe.

”Numărul locurilor de muncă vacante comunicate în anul 2025 de către angajatori este, în medie, de 100 de locuri pe zi, în proporţie de 90% pentru personal calificat, comparativ cu 200 în anul 2024. Municipiul Buzău rămâne şi în 2025 principalul pol de dezvoltare economică, cu o pondere a şomerilor în populaţia stabilă de 0,53%”, este specificat în raportul AJOFM Buzău.

• Perspective pentru 2026: competenţe, digitalizare şi selectivitate

Analiza experţilor în recrutare arată că, pentru 2026, piaţa muncii va fi mai selectivă şi mai competitivă: angajatorii caută candidaţi care pot demonstra rapid rezultate concrete şi adaptabilitate.

Mădălina Dan, Product Manager BestJobs, a declarat: ”În 2026, nu e criză, dar nici perioada «uşoară» din anii cu angajări masive. Companiile sunt mai prudente, iar candidaţii trebuie să fie mai bine pregătiţi ca să obţină un job bun. Piaţa muncii devine mai selectivă, iar competiţia creşte. Joburile bune există, dar se obţin mai greu, pentru că angajatorii caută candidaţi care pot demonstra rezultate, autonomie şi adaptare. Diferenţa o fac CV-ul bine construit, aplicarea strategică şi skillurile relevante. Pentru cei care se pregătesc inteligent, 2026 poate fi un an cu oportunităţi reale”.

• Principalele schimbări anticipate de specialişti:

1. Selecţie mai riguroasă a candidaţilor - Angajatorii caută persoane care livrează rapid rezultate concrete şi se adaptează la incertitudinea pieţei.

2. Creşterea salariilor mai moderată - După ani de majorări rapide, 2026 aduce ajustări mai lente, cu accent pe pachete complete de beneficii şi stabilitate.

3.Integrarea AI în activitate - Inteligenţa artificială nu va elimina joburi masiv, dar devine un instrument de productivitate, oferind avantaje celor care o stăpânesc.

4. Competiţie mai mare pentru poziţiile entry-level - Juniorii şi persoanele fără experienţă vor concura mai intens, iar avantajul va fi al celor care pot demonstra abilităţi prin proiecte, portofoliu sau experienţă relevantă, chiar voluntariat.

Mădălina Dan, Product Manager BestJobs, a adăugat: ”În 2026, cererea rămâne ridicată în ⁠construcţii şi infrastructură, logistică & supply chain, ⁠IT (mai ales cloud, data, security), ⁠sănătate şi îngrijire, energie şi sustenabilitate, finanţe. Strict pe regiunea Buzău - Vrancea nu observăm o scădere masivă a numărului de joburi, ci o stagnare, cel puţin pentru primul trimestru al anului”.

În concluzie, în 2025 Buzăul a reuşit să menţină şomajul în scădere şi să absoarbă forţa de muncă disponibilă, însă criza specialiştilor obligă companiile să recurgă la muncitori din străinătate. Viitorii angajaţi, aflaţi anul acesta în căutarea unui loc de muncă, trebuie să fie mai pregătiţi ca niciodată, cu competenţe dovedite şi capacitatea de adaptare la cerinţele angajatorilor.

Astfel, 2026 se anunţă ca un an al competitivităţii, profesionalismului şi adaptabilităţii: oportunităţile există, dar numai pentru cei care ştiu să îşi construiască un profil profesional convingător, orientat spre rezultate şi inovare.