Când S&P nu ne-a retrogradat şi Guvernul PSD-Luca Niculescu a preluat puterea

Mijlocul toamnei calendaristice a scos ţara noastră din criza politică şi din interimatul guvernamental, dar a lăsat noul Executiv în faţa unei economii slăbite şi a unui buget apăsat de datorie. Cabinetul Luca Niculescu a obţinut învestitura Parlamentului la 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru şi 58 împotrivă, după aproape şase luni de criză politică. Voturile au permis reluarea deciziilor unui Guvern cu puteri depline, dar resursele financiare au rămas dependente de încasările fiscale, fondurile europene şi disponibilitatea creditorilor de a finanţa statul.

Luna octombrie a debutat cu o veste bună: confirmarea ratingului BBB- pentru ţara noastră de către agenţia internaţională Standard&Poor's, cu păstrarea perspectivei negative. Sfârşitul lunii ne-a adus prima rectificare bugetară, adoptată la 30 octombrie, prin care Guvernul a asigurat finanţarea unor obligaţii urgente din sănătate, pensii şi administraţia locală. Execuţia bugetară la nouă luni, publicată la 26 octombrie, a confirmat reducerea deficitului la 78,30 miliarde lei, respectiv 3,81% din PIB. Investiţiile au ajuns la 107,77 miliarde lei, însă dobânzile au consumat 50,63 miliarde lei, mai mult decât toate încasările din impozitul pe salarii şi venit. Ajustarea fiscală produce rezultate în conturile curente ale statului, în timp ce dezechilibrele acumulate continuî să genereze costuri.

La prezentarea rectificării, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, a avertizat că ţara noastră mai avea de finanţat 70 miliarde lei în următoarele opt săptămâni. Acesta este de fapt pragul victoriei politice din octombrie: noul Cabinet poate să decidă pe deplin, dar fiecare promisiune trebuie să treacă prin testul finanţării.

• PSD revine în centrul puterii

Învestirea noului Guvern, în 20 octombrie, a schimbat configuraţia politică ce urmează să închidă anul bugetar şi să pregătească bugetul pentru 2027. Premierul Luca Niculescu a ajuns la Palatul Victoria după eşecul formulelor anterioare şi după respingerea Cabinetului Siegfried Mureşan, care obţinuse, la 30 septembrie, numai 182 de voturi favorabile. Cele 280 de voturi pentru au depăşit cu 47 pragul necesar învestirii. Diferenţa faţă de votul din septembrie a fost de 98 de voturi favorabile, expresia unei formule politice care a reuşit să adune susţineri dincolo de partidele reprezentate în Executiv.

PSD a revenit în centrul guvernării, cu 12 miniştri din 16, în timp ce PNL a acordat sprijin pentru încheierea crizei fără să intre în Cabinet. UDMR a susţinut învestirea, iar AUR şi USR s-au pronunţat împotrivă, dorind alegeri anticipate.

Printre priorităţile noului Guvern se numără indexarea pensiilor în 2027, sprijinul pentru persoanele vulnerabile şi elaborarea unei noi legi a salarizării.

Cabinetul Niculescu şi-a început mandatul şi sub auspicii favorabile, atât timp cât în 2 octombrie Standard&Poor's a confirmat ratingurile suverane BBB-/A-3, pe termen lung şi scurt, în monedă locală şi valută. România a rămas la ultima treaptă din categoria recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă. Evaluarea a evitat o deteriorare imediată a calificativului, însă a păstrat explicit riscul unei retrogradări.

Potrivit comunicatului agenţiei de rating, vulnerabilităţile priveau aplicarea consolidării fiscale, reducerea deficitului extern şi sensibilitatea la schimbarea încrederii investitorilor. Necesarul considerabil de finanţare şi deţinerile de datorie publică ale nerezidenţilor făceau ca evoluţia politică să conteze direct pentru accesul statului la bani.

Scenariul negativ al S&P lega eventuala scădere a ratingului de posibilitatea ca formarea întârziată a Guvernului să împiedice reducerea deficitului în 2027 şi 2028. Agenţia lua în calcul şi riscuri externe, inclusiv perturbări energetice care ar afecta inflaţia, creşterea economică şi balanţa de plăţi. Stabilizarea perspectivei presupunea, în schimb, reducerea dezechilibrelor şi un plan credibil pe termen mediu.

Evaluarea economică era severă. În comunicatul de presă emis, S&P anticipa o contracţie a economiei ţării noastre de 0,5% în 2026, pe fondul consolidării fiscale, inflaţiei şi scăderii salariilor reale. Fondurile europene şi investiţiile publice erau principala contrapondere. Agenţia estima un deficit de cont curent de 7,5% din PIB şi avertiza asupra calităţii finanţării externe, în condiţiile slăbirii investiţiilor directe.

Prin urmare, instalarea Guvernului a îndeplinit o condiţie politică importantă, dar păstrarea calificativului depinde de rezultate. Cabinetul Niculescu va construi bugetul pentru 2027, dar trebuie totodată să demonstreze că angajamentele asumate pot trece dincolo de presiunile sociale şi negocierile parlamentare.

• Deficitul bugetar, mai mic decât în 2025

Execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor la 26 octombrie a arătat un deficit de 78,30 miliarde lei pentru primele nouă luni ale anului curent, faţă de 102,47 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025. Reducerea nominală a fost de 24,17 miliarde lei, aproximativ 23,6%, iar ponderea în PIB a coborât de la 5,31% la 3,81%.

Veniturile totale au ajuns la 522,69 miliarde lei, cu 11,9% peste nivelul anterior, în timp ce cheltuielile au crescut cu 5,5%, la aproximativ 601 miliarde lei. Pe partea de cheltuieli, cele de personal au însumat 122,25 miliarde lei, cu 4,43 miliarde mai puţin faţă de anul trecut, în timp ce cheltuielile cu bunurile şi serviciile au ajuns la 77,70 miliarde lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu 2025. Asistenţa socială a totalizat 187,93 miliarde lei, aproape de nivelul anterior.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns, la nouă luni, la 50,63 miliarde lei, cu 10,69 miliarde lei peste perioada similară din 2025. Creşterea rezultată din aceste valori este de aproximativ 26,8%, mult peste avansul cheltuielilor totale. Dobânzile reprezentau circa 2,5% din PIB, cu menţiunea că plăţile pentru dobânzi nu reduc principalul datoriei, ci doar asigură remunerarea finanţării atrase şi menţinerea relaţiei cu creditorii, în timp ce împrumuturile ajunse la scadenţă trebuie rambursate sau refinanţate separat.

De aceea, la prezentarea rectificării bugetare ce a intervenit la finalul lunii trecute, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor a indicat un necesar de finanţare de 70 miliarde lei pentru următoarele opt săptămâni.

• Prima rectificare bugetară, pentru funcţionarea statului

Guvernul Niculescu a adoptat la 30 octombrie prima rectificare bugetară prin OUG nr. 41/2026. Actul normativ stabileşte o diminuare a veniturilor cu 3,427 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 1,936 miliarde lei în credite bugetare. Deficitul acestui buget creşte, în consecinţă, cu 1,491 miliarde lei. Creditele de angajament se reduc cu 8,294 miliarde lei. Aceste valori privesc bugetul de stat, o componentă a bugetului general consolidat.

Pentru ansamblul consolidat, comunicatul Ministerului Finanţelor privind rectificarea adoptată indică un deficit nominal majorat cu aproximativ 3,5 miliarde lei, până la 130,3 miliarde lei. Instituţia a prezentat ţinta cash la aproximativ 6,2% din PIB, utilizând un PIB nominal actualizat de 2.086,3 miliarde lei. Revizuirea veniturilor a inclus estimări suplimentare de 7,18 miliarde lei la TVA, 2,03 miliarde la impozitul pe venit şi 1,19 miliarde la impozitul pe profit. În sens opus, accizele au fost ajustate în jos cu 3,68 miliarde lei, veniturile nefiscale cu 1,87 miliarde, iar rambursările de la UE cu 5,91 miliarde lei, potrivit aceleiaşi comunicări.

Sistemul medical a fost principalul beneficiar al măsurilor de finanţare prezentate odată cu rectificarea. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a fost suplimentat cu 3,22 miliarde lei, din care 3,20 miliarde pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii medicale, inclusiv programe naţionale şi decontarea serviciilor spitaliceşti. Separat, CNAS a primit posibilitatea utilizării a aproximativ 3,9 miliarde lei reţinute la începutul anului. Prin Ministerul Sănătăţii au fost alocate suplimentar 774 milioane lei: 183 milioane pentru salariile personalului ambulanţelor judeţene, 200 milioane pentru UPU/SMURD din spitalele autorităţilor locale şi 391 milioane pentru acţiuni prioritare şi programe din spitalele subordonate ministerului.

Pentru pensii, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat au crescut cu 3,47 miliarde lei, iar bugetul Ministerului Muncii cu 3,32 miliarde lei, per sold. Sumele sunt destinate plăţii drepturilor existente până la sfârşitul anului.

Bugetele locale au beneficiat de o suplimentare netă de 2,808 miliarde lei din sumele defalcate din TVA. Cea mai mare parte, două miliarde lei, a fost destinată mecanismului de stingere a restanţelor, o intervenţie asupra circuitului de datorii dintre administraţii, furnizori şi buget. Potrivit comunicării Ministerului Finanţelor, mecanismul priveşte obligaţiile înregistrate la 30 septembrie de autorităţile locale, instituţiile finanţate din bugetele lor şi spitalele din reţeaua locală. Sunt incluşi furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, operatorii de termoficare şi transport public. Rectificarea a suplimentat şi finanţarea serviciilor de care depind persoanele vulnerabile. OUG nr. 41 prevede aproximativ 106,6 milioane lei pentru drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile aferente. Au fost prevăzute, de asemenea, resurse pentru centrele de zi destinate prevenirii separării copilului de familie şi pentru serviciile adresate adulţilor cu dizabilităţi.

• Investiţii de 107,77 miliarde lei

Investiţiile publice realizate în primele nouă luni au totalizat 107,77 miliarde lei, cu aproximativ 25,15 miliarde peste perioada similară din 2025. Creşterea, de circa 30,4%, a constituit unul dintre principalele argumente prin care autorităţile au susţinut că ajustarea fiscală nu a suspendat dezvoltarea. Din datele Ministerului Finanţelor reţinem că 65,6% din investiţii au reprezentat plăţi pentru proiecte europene realizate în cadrul bugetar european multianual 2021-2027 şi pentru componentele de granturi şi împrumuturi ale PNRR. Plăţile aferente acestor categorii au crescut cu 23,75 miliarde lei, în timp ce investiţiile finanţate din surse naţionale au scăzut. Rectificarea bugetară adoptată la 30 octombrie a orientat resurse către finalizarea proiectelor. Este vorba despre 2,7 miliarde lei suplimentare pentru componenta de împrumut a PNRR, dintre care două miliarde în bugetele locale şi 746 milioane la bugetul de stat, precum şi posibilitatea redistribuirii creditelor neutilizate între programe şi ordonatori, în condiţiile legii.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie termenul de verificare, autorizare şi plată a cererilor de transfer în procesul închiderii PNRR. Pentru proiectele spitaliceşti eliminate din plan, Executivul a creat cadrul necesar preluării lor în Programul Sănătate 2021-2027, în limita eligibilităţii şi a fondurilor disponibile. De asemenea, Guvernul a permis redistribuirea, din noiembrie, a unor sume rezervate beneficiarilor programului „Anghel Saligny”.

• Guvernul deschide împrumuturile pentru termoficare

Şedinţa de guvern din 30 octombrie a inclus şi pregătirea sistemului energetic naţional pentru intervalul 1 noiembrie 2026-31 martie 2027. Guvernul a constituit Comandamentul energetic de iarnă, în contextul secetei hidrologice, al incertitudinilor privind disponibilitatea capacităţilor de producţie şi al riscului unor fenomene meteorologice extreme. Măsurile luate au vizat stocuri de siguranţă de cărbune, o rezervă energetică minimă în lacurile de acumulare şi un stoc de gaze de 90% din capacitatea de înmagazinare. Extracţia din depozite trebuie gestionată astfel încât să rămână resurse şi pentru perioada februarie-martie. Au fost prevăzute lucrări de mentenanţă, accelerarea reparaţiilor la CET Vest, pregătirea CET Paroşeni şi demersuri pentru menţinerea în exploatare a patru grupuri pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, trei la Rovinari şi unul la Turceni.

Finanţarea termoficării a primit instrumente distincte. Autorităţile locale au fost autorizate, în condiţiile stabilite, să garanteze împrumuturi ale operatorilor pentru combustibilul necesar sezonului rece. Pentru administraţiile fără acces real la credit bancar a fost prevăzut un plafon de 300 milioane lei pentru împrumuturi prin Trezorerie, din venituri din privatizare, inclusiv pentru facturi restante şi pierderi induse. Solicitările pot fi depuse până la 31 decembrie 2026.

Aceste finanţări sunt rambursabile şi transferă o parte din efort către bugetele anilor următori, dar răspund unei urgenţe care nu putea aştepta redresarea economiei: continuitatea asigurării agentului termic pentru iarna ce bate la uşă.

• BNR păstrează dobânda de referinţă la 6,50%

În 8 octombrie, Consiliul de Administraţie a BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, facilitatea de creditare la 7,50% şi facilitatea de depozit la 5,50%. Au rămas neschimbate şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale băncilor. Comunicatul BNR subliniază incertitudinile ridicate şi importanţa unui mix echilibrat de politici macroeconomice şi reforme structurale.

Datele INS publicate la 13 octombrie au confirmat persistenţa presiunilor asupra preţurilor. Inflaţia anuală din septembrie a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august. Serviciile s-au scumpit cu 11,12%, mărfurile nealimentare cu 7,06%, iar alimentele cu 3%. Faţă de august, preţurile de consum au crescut cu 0,77%, iar faţă de decembrie 2025 cu 5,4%.

Indicatorul armonizat, utilizat în comparaţiile europene, a arătat o inflaţie anuală de 6,5%. Media modificării preţurilor de consum din ultimele 12 luni, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,2% pe indicatorul naţional.

Structura economiei arăta evoluţii divergente. Conform datelor publicate de INS în 9 octombrie, construcţiile au avut o contribuţie pozitivă de 1,2 puncte procentuale la dinamica PIB-ului din primul semestru al acestui semestrial, în timp ce industria a contribuit negativ cu 0,6 puncte, iar cumularea activităţilor din comerţ, transport şi HoReCA, cu 0,9 puncte. Consumul gospodăriilor a avut o contribuţie negativă de 1,9 puncte, potrivit datelor INS, care mai arată că producţia industrială a scăzut în ianuarie-august cu 3,4% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată. În industria prelucrătoare, reducerile au fost de 4,4%, respectiv 4,8%.

Prin prisma cifrelor publicate de INS, reţinem că economia naţională este una în care investiţiile susţin activitatea, dar producţia şi consumul rămân vulnerabile.

În acest context, BNR a anunţat la mijlocul lunii trecute că deficitul de cont curent pe primele opt luni ale anului 2026 a ajuns la 19,925 miliarde euro, faţă de 18,983 miliarde euro în perioada comparabilă din 2025. Deteriorarea, de 942 milioane euro, arată că reducerea deficitului bugetar nu este însoţită de o corecţie similară a dezechilibrului extern. Potrivit datelor băncii centrale, balanţa bunurilor a înregistrat un deficit de 22,385 miliarde euro, în timp ce serviciile au produs un excedent de 9,344 miliarde euro. Transporturile au contribuit pozitiv cu 4,629 miliarde euro, iar serviciile de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale cu 5,079 miliarde euro. Turismul şi călătoriile au înregistrat însă un deficit de 2,983 miliarde euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor au însumat 2,122 miliarde euro, faţă de 5,657 miliarde euro în primele opt luni din 2025. Scăderea este de 62,5%, ceea ce accentuează importanţa celorlalte forme de finanţare externă.

Datoria externă totală a ajuns la 238,078 miliarde euro, în creştere cu 7,450 miliarde faţă de sfârşitul lui 2025. Din total, 184,784 miliarde reprezentau datorie pe termen lung şi 53,294 miliarde pe termen scurt. Gradul de acoperire cu rezerve valutare a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, coborâse la 93,5%, de la 102,8%.

Aceşti indicatori includ obligaţii ale sectorului public şi privat. Ei arată însă de ce stabilitatea politică şi continuitatea fondurilor europene aveau o miză mai largă decât execuţia bugetului: economia trebuia să atragă suficient capital pentru a-şi finanţa dezechilibrul cu exteriorul.

La 31 octombrie, rezervele valutare ale BNR se situau la 58,553 miliarde euro, faţă de 60,060 miliarde euro la sfârşitul lui septembrie. Reducerea a fost de 1,507 miliarde euro, aproximativ 2,5%.

Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 11,823 miliarde euro. Rezervele internaţionale totale, incluzând aurul, au coborât la 70,376 miliarde euro, de la 72,340 miliarde euro în septembrie. Pentru noiembrie, plăţile scadente aferente datoriei publice în valută erau de aproximativ 1,482 miliarde euro.