English
Legea achiziţiilor publice distruge investiţiile în producţia de energie şi în liniile de transport, a afirmat Raffel Volker, CEO E.ON România.
Domnia sa a spus: ”Dacă vrem să avem o piaţă funcţională, un sistem energetic funcţional în România, trebuie făcute câteva lucruri. Unul este să ne concentrăm pe problemele noastre. Am văzut un raport în care se prezenta măsura în care fiecare (n.r. ţară) şi-a îndeplinit partea de investiţii pentru interconectări internaţionale. Ungaria şi Austria încă nu sunt la 100%, dar nici România nu este. Aşa că trebuie să ne facem temele, iar un exemplu pe partea de legislaţie ar fi revizuirea legii achiziţiilor publice. Înţeleg că un stat care cheltuieşte bani publici şi unde lucrează funcţionari publici are o lege a achiziţiilor publice - aşa este în toată lumea şi este normal să fie aşa. Dar de ce această lege se referă şi la societăţile listate pe bursă? Nu are niciun sens!”.
Raffel Volker a subliniat că, o centrală pe gaze se construieşte, în general, într-o perioadă de doi - trei ani. ”Faptul că această centrală nu a fost gata în momentul în care am avut o criză energetică a însemnat pierderi de sute de milioane sau chiar miliarde pentru România”, a punctat directorul general al E.ON România, referindu-se la Centrala de la Iernut.
Raffel Volker a adăugat: ”Dacă vrem să facem interconectări, trebuie să construim linii. Noi, ca distribuitor, suntem mai puţin afectaţi - avem mai multe proiecte, dar de dimensiuni mai reduse şi, cumva, ne descurcăm cu legea achiziţiilor publice. Dar privind sistemul naţional, vedem că această lege distruge investiţiile în producţie şi în linii. Colegi de la Transelectrica mi-au zis că această lege îi împiedică şi îi costă ani de zile. Vrem să ajungem la banii disponibili prin fondurile europene, dar dacă procedurile pentru lucrări durează zece ani şi apoi lucrările durează încă zece ani, cum să rezolvăm problemele?”
Potrivit directorului general al E.ON România, pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de distribuţie sunt necesare trei lucruri - o producţie mai bună, dezvoltarea pieţei şi existenţa reţelelor de distributie.
”Noi, E.ON, investim 600 de milioane de lei în acest an doar în reţele de energie electrică. Conectăm mii de prosumatori în fiecare zi”, a spus Raffel Volker, completând: ”În momentul de faţă, iarna avem o putere de 600 MW. Până acum am conectat 350 MW de prosumatori, iar pe masă sunt cereri pentru încă 1.100 MW. Asta înseamnă că, dacă toate acestea vor fi conectate, vom putea fi exportatori cu o putere de două reactoare nucleare, pe anumite intervale orare”.
Potrivit directorului general al distribuitorului de energie electrică, investiţiile de 600 milioane de lei realizate în acest an sunt direcţionate către trei zone. ”Una este legată de prosumatori, alta este înlocuirea elementelor vechi din reţea şi a treia ar fi pregătirea reţelei ca să poată să absorbă întreaga cerere a prosumatorilor”, a spus Volker.
Reprezentantul E.ON România a mai punctat că, în sectorul distribuţiei energiei, în toată Europa se investeşte mai mult decât în România, situaţie ce apare din cauza cadrului de reglementare de la noi din ţară. ”Când cineva spune că investiţiile în sectorul de distribuţie sunt mai mari acum cu 20% decât în trecut, se referă la termeni nominali. Dar vorbim despre o perioadă în care am avut o inflaţie cumulată de peste 50%, ceea ce înseamnă că, de fapt, viteza de investiţie a fost mai mică”, a afirmat Volker.
Directorul E.ON România a adăugat: ”Legat de piaţă, văd, din când în când, această abordare: «Vrem să fim hub energetic, vrem să fim interconectaţi, dar nu trebuie să exportăm energia noastră, pentru că este a noastră, şi nu trebuie să importăm, pentru că este scumpă». Dacă vrem să fim un hub energetic, trebuie să avem o piaţă funcţională, lichidă, în care, în fiecare moment, dacă vrei să vinzi ceva să poţi să vinzi, şi dacă vrei să cumperi să poţi să cumperi. Încă nu suntem acolo, dar avem speranţa că situaţia se va îmbunătăţi”.
În opinia reprezentantului E.ON România, abordarea legată de plafonarea preţurilor fost gresită încă de la început. ”S-a dat energie ieftină pentru case de vacanţă, pentru bogaţi, pentru toată lumea. Este absolut corect şi legitim ca statul să-i sprijine pe cei care sunt chiar vulnerabili. Dar România are o problemă de absorbţie a banilor europeni. De exemplu, lipsa unei definiţii despre cine este exact vulnerabil în această ţară a contribuit la blocarea unei sume din fonduri europene. Am propus încă de acum patru ani - haideţi să-i sprijinim pe cei care chiar au nevoie, dar nu pe toată lumea. Bine că am ieşit din plafonare; clienţii văd acum o factură mai realistă, pentru că preţul de 68 de bani (n.r. pe kWh) nu a fost niciodată un preţ realist”, a afirmat Raffel Volker.
• Raffel Volker: "Aşteptăm decizia CSAT pentru finalizarea contractului cu MVM”
E.ON doreşte să finalizeze tranzacţia pe care o are cu MVM, dar aşteaptă decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu privire la aprobarea achiziţiei activelor pe care prima companie le deţine în ţara noastră, a declarat pentru ziarul BURSA, Volker Raffel, CEO al E.ON România.
L-am întrebat, la finalul celei de-a XIII-a ediţii a conferinţei "Energia în priză”, pe Volker Raffel despre această tranzacţie şi dacă, în cazul în care decizia CSAT va fi negativă, compania E.ON are un plan B, iar acesta ne-a precizat: "În momentul de faţă avem un contract cu MVM şi dacă tranzacţia va fi aprobată de CSAT, ea va fi finalizată. În ceea ce priveşte planul B, acesta există, mai ales că acum am constatat că situaţia din piaţa de energie din România s-a îmbunătăţit faţă de în urmă cu doi-trei ani. Dar repet: în momentul de faţă, avem un contract, aşteptăm decizia CSAT şi vedem dacă acesta va fi finalizat sau nu. Până atunci nu putem oferi mai multe detalii. Cert este că, în cazul unei decizii negative, boardul companiei se va întruni şi va stabili ce e de făcut în continuare. Dar să aşteptăm decizia CSAT”.
Menţionăm că tranzacţia prin care grupul maghiar MVM ar urma să preia o parte dintre activele E.ON din România a primit la finalul lunii august aviz negativ din partea Comitetului pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe, decizia finală cu privire la autorizarea tranzacţiei urmând să o ia CSAT, în temen de maximum 90 de zile.
Arătăm că, într-un interviu acordat ziarului BURSA, şeful companiei MVM a declarat că doreşte finalizarea tranzacţiei cu E.ON şi a încercat să lămurească toate problemele legate de suspiciunile care au apărut în legătură cu această tranzacţie şi cu partenerii din Federaţia Rusă a firmei maghiare.
Mai mult, săptămâna trecută, MVM a emis un comunicat în care arată că, deşi retrage procedura de la nivel european, ea doreşte să finalizeze tranzacţia pentru activele E.ON din România şi aşteaptă decizia CSAT.
NOTĂ:
În septembrie 2024, mass-media din ţara noastră anunţa că grupul MVM - companie maghiară de stat din domeniul energiei - a ajuns la un acord cu grupul german E.ON pentru achiziţia diviziei de furnizare de gaze şi energie electrică din România, într-o tranzacţie de interes strategic pentru piaţa locală. În ianuarie 2025, ministrul Energiei de atunci, Sebastian Burduja, atrăgea atenţia că oferta MVM este „umflată” faţă de valoarea reală a activelor şi avertiza asupra riscurilor de securitate generate de relaţiile companiei cu Rusia, sugerând chiar că preluarea ar putea fi blocată după modelul spaniol din 2023. Potrivit datelor informaţiilor scurse în mass-media, înţelegerea dintre MVM şi E.ON a fost de aproape 200 milioane euro, în timp ce ministrul Burduja susţine că valoarea activelor E.ON din ţara noastră nu depăşeşte 50 de milioane de euro. În august 2025, Comisia pentru Examinara Investiţiilor Străine Directe a analizat dosarul şi a emis un aviz negativ privind încheierea tranzacţiei, fapt ce împinge întregul proces în etapa decisivă: evaluarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, singurul for abilitat să dea verdictul final într-o afacere cu mize politice şi economice majore. (George Marinescu)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
