Construcţia bugetară - un impediment real pentru măsurile propuse de Siegfried Mureşan

Stat mai suplu, salarii taxate mai puţin, pensii indexate, TVA readus la 19%, spitale mai bine finanţate, autostrăzi terminate şi investiţii în apărare care să ajungă, treptat, la 5% din Produsul Intern Brut sunt măsurile propuse de premierul desemnat Siegfried Mureşan în cele 28 de linii directoare ale programului său de guvernare. Analizate separat, multe dintre ele sunt necesare, dar privite împreună ridică o întrebare cu privire la finanţarea lor. Cum va plăti, în eventualitatea învestirii de către Parlament, viitorul guvern Mureşan simultan pentru servicii şi investiţii mai multe şi să încaseze mai puţin din unele taxe, reducând totodată şi deficitul bugetar care, numai în 2026, este proiectat la aproximativ 127,7 miliarde de lei?

Aceasta este miza reală a programului propus de Siegfried Mureşan. Viitoarea guvernare nu va porni cu un buget echilibrat, din care să poată împărţi un surplus. Bugetul pe 2026 a fost construit de guvernul Bolojan cu un deficit de circa 6,2% din PIB. Potrivit traiectoriei analizate de Consiliul Fiscal, acesta ar trebui să coboare la 5,1% din PIB în 2027 şi la 4,2% în 2028. Cu alte cuvinte, viitorul guvern va trebui să găsească bani pentru promisiuni noi în timp ce restrânge diferenţa dintre ce cheltuieşte şi ce încasează. Iar Consiliul Fiscal avertizează că dobânzile datoriei publice pot apăsa mai greu asupra bugetului decât arată proiecţiile.

Documentul propus de premierul desemnat încearcă să răspundă prin reforma statului: mai puţini parlamentari şi secretari de stat, instituţii comasate după efectuarea unui audit şi jumătate din economiile obţinute direcţionate, din iulie 2027, spre reducerea taxelor pe salarii. Este una dintre cele mai atractive promisiuni din program, dar şi una dintre cele mai expuse la un test simplu: cât economiseşte, în lei, reforma propusă de Siegfried Mureşan? Dacă reducerea taxelor salariale ar costa, de exemplu, 5 miliarde lei pe an, regula înscrisă în document ar presupune economii recurente de 10 miliarde lei. Acesta este un exemplu de calcul, nu o estimare oficială a măsurii. Fără lista instituţiilor reorganizate, numărul posturilor eliminate şi costul tranziţiei, dividendul reformei rămâne o formulă convingătoare, dar nebugetată.

Aici programul Mureşan se întâlneşte cu propunerile concurenţilor săi. Reforma statului este una dintre cele zece priorităţi publicate de PSD, după recenta şedinţă de la Sinaia. AUR cere mai explicit 300 de parlamentari, un guvern cu zece ministere şi maximum 50 de secretari de stat. Asemănarea politică este evidentă; economia bugetară, mai puţin. Desfiinţarea unui minister poate reduce cheltuielile numai dacă dispar costuri reale, nu dacă oamenii şi atribuţiile sunt mutate sub o altă siglă. În această privinţă, toate cele trei formule trebuie judecate după acelaşi criteriu: economii demonstrate, nu organigrame mai spectaculoase.

• Reducerea TVA, o pierdere bugetară ce ar trebui acoperită printr-o colectare mai bună

O probă şi mai grea este reducerea taxei pe valoare adăugată. Siegfried Mureşan promite revenirea la cota de 19% „atunci când situaţia bugetară o va permite”; AUR cere, de asemenea, scăderea cotei standard de la 21% la 19%. PSD pune accentul pe îmbunătăţirea colectării înainte ca statul să introducă taxe noi. Formularea condiţionată din programul Mureşan evită să promită o dată imposibil de garantat, dar îi permite să prezinte drept obiectiv de guvernare o reducere care s-ar putea să nu aibă loc în următorii ani.

Mărimea mizei se vede în buget: încasările din TVA pentru 2026 sunt proiectate la circa 136 miliarde lei. Dacă toate operaţiunile ar fi taxate la 21%, o reducere cu două puncte procentuale a TVA înseamnă o pierdere bugetară de aproximativ 13 miliarde lei. Costul efectiv ar fi mai mic, pentru că mai avem în unele domenii cote reduse de TVA şi pentru că economia poate reacţiona la schimbarea taxei.

Cu toate acestea, TVA înseamnă în primul rând bani pe care statul ar trebui să îi încaseze şi nu îi încasează. Comisia Europeană estima în 2023 deficitul de conformare la TVA al României la 30%. În aceste condiţii, Siegfried Mureşan mai propune combaterea evaziunii, declaraţii fiscale precompletate şi plăţi mai simple. În schimb, PSD cere colectare corectă şi combaterea fraudei, iar AUR propune, între altele, extinderea taxării inverse.

• Indexarea pensiilor, piatra de încercare a viitoarei guvernări

Aceeaşi tensiune se vede la pensii. Programul Mureşan promite indexarea pensiilor şi alocaţiilor în anul 2027, în timp ce AUR solicită indexarea pensiilor şi, suplimentar, plăţi reparatorii pentru indexări neacordate, iar PSD include protejarea veniturilor între priorităţile sale. Este o chestiune socială importantă, dar amploarea ei bugetară este ridicată. Cheltuielile sistemului public de pensii sunt stabilite în bugetul pe 2026 la aproximativ 158,7 miliarde lei. O majorare ipotetică de 5% aplicată acestei baze ar însemna aproape 8 miliarde lei pentru un an întreg. Nu este calculul indexării efective din 2027, care va depinde de regulile aplicate şi de valoarea pensiilor de atunci. Este o creştere permanentă ce va trebui acoperită prin venituri sau economii permanente.

În sănătate şi educaţie, premierul desemnat vorbeşte despre sprijin pentru copiii vulnerabili, prevenţie medicală mai bine finanţată şi acces mai rapid la tratamente. PSD a inclus educaţia şi sănătatea într-una dintre cele zece priorităţi, iar AUR cere extinderea mesei calde, ambulatorii şi spitale noi. Numai că „extinderea” poate însemna proiecte cu preţuri foarte diferite. Programul naţional „Masă sănătoasă” are în 2026 o alocare de 1,531 miliarde lei pentru peste 540.000 de beneficiari. Dacă ar fi adăugaţi încă 500.000 de copii la un cost mediu asemănător, ar fi nevoie, orientativ, de încă 1,4 miliarde lei anual. Este o extrapolare, nu un deviz al Ministerului Educaţiei, ce arată de ce prioritatea pentru comunităţile unde abandonul şcolar este cel mai grav poate face diferenţa între o măsură finanţabilă şi o promisiune generală fără calendar.

Promisiunea de a dubla finanţarea prevenţiei medicale sună puternic. Programul nu indică însă suma de la care începe dublarea. Pentru cetăţean, diferenţa dintre un obiectiv şi o măsură poate însemna un medic de familie care are timp şi resurse pentru investigaţii, analize disponibile până la sfârşitul lunii sau încă un an de aşteptare. Pentru buget, înseamnă să ştii exact ce program primeşte fonduri, câţi pacienţi ajung la servicii şi ce cheltuieli suplimentare apar. Fără această legătură, cifra „de două ori mai mult” impresionează, dar nu poate fi verificată.

• Investiţii cu bani europeni

Energia şi infrastructura ar putea oferi economiei exact capacitatea de producţie şi conectivitatea de care are nevoie. Siegfried Mureşan propune investiţii în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, gazele din Marea Neagră, reţele, stocare şi termoficare, în timp ce PSD cere refacerea sistemului energetic şi valorificarea resurselor în România, iar AUR vrea proiecte energetice nominalizate şi oprirea decarbonizării până la intrarea în funcţiune a unor capacităţi noi.

În agricultură, atât premierul desemnat din partea PNL, cât şi PSD şi AUR vorbesc despre investiţii în irigaţii şi sprijin pentru producători. Lafel şi în transporturi, unde este vizată finalizarea lucrărilor mari de infrastructură rutieră, feroviară, navală, aeriană. Constatăm că există un consens politic asupra unor nevoi, dar nu şi dovada că toate proiectele pot primi simultan bani, autorizaţii şi constructori, deoarece lista investiţiilor nu este încă un calendar de plăţi. Cea mai credibilă parte a programului Mureşan este, în acest punct, promisiunea de a prioritiza lucrările începute şi de a publica pentru fiecare proiect costul, termenul şi stadiul. Dacă va fi aplicată riguros, această transparenţă va arăta care dintre celelalte promisiuni încap în buget.

Fondurile europene sunt prezentate în programul Mureşan drept motorul care ar putea face toate acestea măsuri posibile. Premierul desemnat invocă mobilizarea a cel puţin zece miliarde euro anual începând cu anul 2027 şi mutarea proiectelor care nu au putut fi finalizate prin PNRR către alte surse. Ce nu specifică domnul Mureşan este că cele zece miliarde „mobilizate” pot însemna granturi sau împrumuturi, cu efecte foarte diferite asupra deficitului. Iar schimbarea sursei de finanţare a unui proiect cere identificarea unui program eligibil şi, de regulă, asigurarea contribuţiei naţionale.

• Finanţarea apărării - un adevărat nod gordian din punct de vedere financiar

Mai există un domeniu care schimbă proporţiile întregii discuţii: apărarea. Premierul desemnat Siegfried Mureşan propune creşterea graduală a investiţiilor către 5% din PIB, cu echipamente, fabrici, tehnologie şi locuri de muncă în ţara noastră. PSD pune industria de apărare între priorităţile sale, iar AUR cere ca marile contracte militare să aducă producţie şi mentenanţă în ţară. Numai că bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru 2026 este de 49,426 miliarde lei, aproximativ 2,45% din PIB. Dacă raportăm diferenţa până la 5% la PIB folosit pentru 2026, obţinem o suplimentare bugetară de aproximativ 51 miliarde lei anual. De aceea, orice guvern care promite această creştere trebuie să arate ritmul ei, în acelaşi tabel în care înscrie pensiile, sănătatea şi reducerile de taxe.

Prin prisma celor de mai sus, cele 28 de linii directoare ale programului propus de Siegfried Mureşan nu sunt lipsite de substanţă. Digitalizarea serviciilor publice, publicarea costurilor investiţiilor, selectarea competentă a conducerii companiilor de stat, sprijinul ţintit pentru familiile vulnerabile şi colectarea mai eficientă sunt direcţii care pot îmbunătăţi viaţa oamenilor. Programul se suprapune amplu cu cele zece priorităţi ale PSD şi, în puncte concrete, cu propuneri ale AUR. Tocmai de aceea disputa decisivă pentru învestirea Cabinetului Mureşan nu va fi cine a rostit primul cuvintele „reformă”, „energie” sau „investiţii”, ci dacă premierul desemnat poate prezenta un buget în care să fie reflectate corect, transparent, toate sursele de finanţare pentru măsurile respective.

În forma actuală, programul Mureşan poate fi punctul de plecare al unei guvernări realiste, dar nu demonstrează încă faptul că toate promisiunile sale pot fi îndeplinite. Testul va veni odată cu bugetul pe 2027, din care vom afla cât se reduce efectiv deficitul, ce economii a produs reforma statului, cât se încasează suplimentar prin combaterea evaziunii şi ce măsuri au finanţare certă.