Dolarul american va continua să domine, în cazul continuării războiului din Orientul Mijlociu

Războiul din Iran continuă fără un sfârşit clar, iar participanţii la pieţele financiare încep să ia în calcul un scenariu în care conflictul se prelungeşte pe parcursul mai multor luni, astfel că, după o reacţie iniţială relativ calmă, evoluţiile recente au generat un comportament clasic de tip „risk-off”: bursele au scăzut, investitorii s-au îndreptat spre active de refugiu - în special dolarul american - în timp ce preţurile la energie au crescut abrupt, într-un context de volatilitate comparabilă cu episoadele majore de criză din trecut, relevă o analiză de specialitate dată marţi publicităţii, transmite AGERPRES.

„Principala sursă de presiune asupra pieţelor este închiderea Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului. Dacă această situaţie se prelungeşte, impactul nu se va limita la creşterea preţului petrolului, ci va genera presiuni inflaţioniste suplimentare, va încetini creşterea economică globală şi, în unele cazuri, ar putea împinge anumite economii spre recesiune. În acest context, dinamica valutară este determinată în principal de două forţe: aversiunea globală la risc şi expunerea structurală a economiilor la şocurile din domeniul energetic. Dolarul american se conturează drept principalul beneficiar al acestor evoluţii. Ca activ de refugiu, el atrage fluxuri masive de capital în perioade de incertitudine geopolitică. În acelaşi timp, poziţia Statelor Unite ca exportator net de petrol şi gaze naturale lichefiate oferă un avantaj suplimentar: creşterea preţurilor la energie susţine creşterea PIB-ului, reducând în acelaşi timp expunerea la inflaţia importată”, se arată în analiza realizată de Ebury, conform AGERPRES.

Potrivit sursei citate, alături de dolar, beneficiază indirect şi monedele care sunt ancorate sau gestionate strâns în raport cu acesta, în special cele din Orientul Mijlociu, transmite AGERPRES.

Acestea au fost protejate de volatilitatea care a afectat alte valute emergente, în mare parte datorită rezervelor solide ale statelor din Golf şi creşterii veniturilor din exporturile de energie, precizează AGERPRES.

În aceeaşi categorie poate fi inclus şi yuanul chinezesc, care, deşi nu este formal fixat, este gestionat într-un mod care îl menţine aliniat cu dolarul, arată AGERPRES.

În plus, China pare relativ izolată de efectele directe ale conflictului, având stocuri semnificative de petrol şi surse diversificate de aprovizionare, inclusiv Rusia, conform AGERPRES.

Monedele tradiţionale de refugiu, precum francul elveţian şi yenul japonez, tind şi ele să se aprecieze în perioade de aversiune la risc, însă performanţa lor este mai modestă comparativ cu cea a dolarului, spun analiştii Ebury, transmite AGERPRES.

„Un alt grup de câştigători este reprezentat de economiile exportatoare de petrol şi gaze. Închiderea parţială sau totală a Strâmtorii Ormuz creează oportunităţi pentru furnizorii din afara regiunii Golfului, care pot creşte volumele exportate şi beneficia de preţuri mai ridicate. Această situaţie îmbunătăţeşte balanţele comerciale, creşte veniturile bugetare şi consolidează poziţiile externe ale acestor economii. Valute precum dolarul canadian, coroana norvegiană sau dolarul australian sunt direct avantajate de această dinamică, alături de alte valute din economii emergente dependente de exporturile de energie. Lira sterlină ocupă o poziţie intermediară. Deşi Marea Britanie este importator net de energie, dependenţa sa de Orientul Mijlociu este mai redusă decât cea a zonei euro, iar structura economică bazată pe servicii oferă un anumit grad de protecţie”, explică analiştii, potrivit AGERPRES.

În schimb, principalele monede europene, în special euro, se află sub presiune, arată AGERPRES.

Zona euro este puternic dependentă de importurile de energie şi a fost nevoită să îşi diversifice lanţurile de aprovizionare după oprirea importurilor din Rusia, ceea ce o face deosebit de expusă la creşterile bruşte ale preţurilor petrolului şi gazelor naturale lichefiate, transmite AGERPRES.

Acest aspect este cu atât mai important cu cât majoritatea statelor europene au intrat în luna martie cu stocuri de gaze neobişnuit de scăzute: aproximativ 30% la nivelul Uniunii Europene, circa 20% în Germania şi sub 10% în Ţările de Jos, potrivit AGERPRES.

În acest context, rolul Qatarului devine esenţial, acesta reprezentând aproximativ 15% din totalul importurilor de LNG ale Europei, însă oprirea livrărilor sale amplifică presiunea asupra pieţei, precizează AGERPRES.

Ca alternativă, exportatorii de LNG din SUA sunt în poziţia de a beneficia semnificativ, în condiţiile în care Europa şi Asia concurează pentru aceleaşi resurse, transmite AGERPRES.

Slăbirea euro are efecte de contagiune asupra monedelor din Europa Centrală şi de Est, care tind să înregistreze pierderi şi mai mari în astfel de contexte, arată AGERPRES.

Forintul maghiar s-a dovedit deosebit de vulnerabil, mai ales pentru că Ungaria are una dintre cele mai ridicate ponderi ale importurilor nete de energie în PIB, potrivit AGERPRES.

În plus, forintul fusese una dintre monedele emergente cu cele mai bune evoluţii în anul anterior, ceea ce îl face mai expus la corecţii într-un mediu de aversiune la risc, precizează AGERPRES.

„În general, monedele ţărilor care sunt importatoare nete de petrol şi gaze sunt dezavantajate într-un mediu caracterizat de preţuri ridicate ale energiei. Costurile mai mari ale importurilor acţionează ca o taxă suplimentară asupra economiilor, afectând balanţele comerciale, crescând inflaţia şi afectând perspectivele de creştere. Privind în perspectivă, în cazul în care conflictul persistă, dolarul american va continua, cel mai probabil, să domine, iar diferenţele structurale dintre economii - în special cele legate de energie - vor determina câştigătorii şi perdanţii. În schimb, în cazul unei rezolvări rapide a conflictului, este probabilă o inversare relativ rapidă a fluxurilor către activele de refugiu, ceea ce ar putea duce la o depreciere a dolarului către nivelurile anterioare izbucnirii războiului”, se mai arată în analiză, transmite AGERPRES.