GABRIEL BIRIŞ, SPECIALIST FISCAL:"Orice leu cheltuit în plus astăzi este un leu împrumutat"

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 27 noiembrie 2020

Gabriel Biriş

Gabriel Biriş

Sursa de finanţare a deficitului bugetar nu poate să fie contul aşa cum a spus Curtea Constituţională, ci este datoria publică, iar orice leu în plus la cheltuieli, astăzi, este un leu împrumutat, a declarat, ieri, Gabriel Biriş, specialist fiscal şi avocat la casa de avocatură Biriş Goran, într-o conferinţă organizată de Piaţa Financiară. El a mai spus că România pierde 6-7 miliarde de euro, anual, din necolectarea de TVA.

Biriş a afirmat: "Se poate colecta semnificativ mai mult, asta este evident. Gap-ul de TVA, acolo avem cele mai bune cifre pentru că studiile sunt făcute de Comisia Europeană, luând aceleaşi date de bază în toate statele. Avem comparabile. Noi, din păcate, la TVA avem un gap (deficit - n.r.) de vreo 6-7 miliarde de euro. A fost şi mai mare. Cea mai mare parte din păcate vine din (zona de) business to business, nu din consum. Ca să poţi să reduci gap-ul până la un nivel comparabil cu media, aşa cum a făcut Bulgaria, trebuie să informatizezi administraţia, să introduci... şi am văzut preluate în programul PNL nişte idei pe care le-am lăsat acolo prin sertare când am fost secretar de stat... e-factura, SAF-T-ul, care înseamnă că, dacă s-ar implementa sistemul ăsta, toate facturile ar fi emise dintr-o aplicaţie gestionată de ANAF. Conectarea caselor de marcat fiscale cu ANAF-ul ca să poţi să faci analiză de risc... Dar asta nu-i atât de importantă pentru că dacă ne uităm un pic la structura veniturilor din TVA şi la mărimea gap-ului vedem că nu ai cum să justifici din retail mai mult de o optime din total gap. Şi atunci din măsuri de administrare şi poate lărgirea taxării inverse... pentru că frauda în B2B este posibilă datorită modului în care funcţionează TVA-ul în Europa. (...) Sunt probleme generale, dar colectarea poate fi îmbunătăţită şi prin măsurile legislative".

Gabriel Biriş a mai spus că, începând cu 2017, a fost spulberată baza de impozitare. Soluţia la problema veniturilor la buget trebuie să fie una combinată: refacerea bazei de impozitare în locul creşterii generale de taxe, îmbunătăţirea administraţiei fiscale şi eficientizarea cheltuielilor statului.

"Nu numai la impozitul pe profit (a fost spulberată baza de impozitare - n.r.), unde astăzi avem doar 5% din companii care mai declară impozit pe profit. 5%! De ce? Pentru că plafonul la microîntreprinderi s-a ridicat la 1 milion de euro de la 100.000 şi pentru că în 2017 impozitul pe profit a fost eliminat pentru toate hotelurile şi restaurantele mari. Plătesc un derizoriu impozit pe specific. Ca să ne înţelegem: un mare club de pe litoral, din Mamaia, plăteşte anual impozit specific cam cât reţin eu impozite şi contribuţii secretarei mele. Cam ăsta e nivelul. Iar restaurantele de peste 100 metri pătraţi din centrul Bucureştiului, care erau pline înainte, cam de vreo 2 ori mai mult. Asta la impozitul pe profit. La impozitul pe salarii şi contribuţiile sociale: păi când scazi, pe calea dreaptă la remunerarea muncii, contractul de muncă... pui 43% şi creezi potecuţe: PFA, 10%, plus 200 de lei pe lună CAS-ul şi încă vreo câteva... Mai faci şi altceva, măreşti pragul la microîntreprinderi (...). Soluţia nu poate fi decât, în opinia mea, una singură: să facem sistemul de contribuţii sociale rezonabil, să plafonăm baza de calcul pe suma veniturilor (...) să aşezăm sarcina fiscală la vreo 3 salarii medii, în funcţie de cât câştigăm şi nu în funcţie de cum câştigăm şi cine suntem. Nu am mai avea discuţiile astea. Soluţia pentru echilibrare trebuie să fie combinată: 1. revizuirea legislaţiei şi refacerea bazei (de impozitare), nu creşteri de taxe; sigur, eliminarea unor privilegii înseamnă creşteri de taxe şi ăsta e şi probabil motivul pentru care PNL-ul a evitat orice fel de discuţii despre scutiri. 2. Îmbunătăţirea administrării pe partea de colectare şi 3. pe partea de cheltuieli, dacă nu stoparea lor măcar eficientizarea lor. Discuţia cu creşterea pensiilor de la 1.000 de lei cât erau acum 2 ani la 1.800 în 3 ani... Wow! Mai nou PSD promite 2.400 şi ceva la sfârşitul celor 4 ani. Deci nu se închid cifrele. Iar noi înţelegem că sursa de finanţare a deficitului nu poate să fie contul, aşa cum a spus Curtea Constituţională. Este datoria publică, numai de acolo se poate. Orice leu în plus la cheltuieli, astăzi, este un leu împrumutat", a explicat Biriş.

Acesta a mai spus că deficitul asta înseamnă, creştere de datorie publică, care vine cu creştere a dobânzilor care trebuie plătite de stat.

"Suntem acum într-o perioadă foarte bună, cu costuri foarte mici de finanţare, dar dacă se inversează acest trend şi daca vom fi retrogradaţi în junk... Dacă se întâmplă chestia asta putem să uităm de dobânzi rezonabile şi de acces rezonabil la finanţare. Eu nu cred că putem reechilibra balanţa aceasta extrem de defavorabilă României doar acţionând la un singur capăt, la cheltuielile bugetare. Cât poţi să iei?! 1%? Noi avem 10% (deficit - n.r.). Nu poţi nici să acţionezi la creşterea de impozite, pentru că creşterea de impozite este o măsură prociclică şi cel puţin în istoria recentă am văzut că nu ne ajută", a spus Biriş.

Datoria publică a României a ajuns la finele lunii septembrie la 451 miliarde de lei, respectiv 42,9% din PIB, cu 77 miliarde de lei peste nivelul de la finele anului trecut, arată datele publicate recent de Ministerul de Finanţe. În decembrie 2019, România avea o datorie publică de 373 miliarde de lei, circa 35,3% din PIB. România avea deja un deficit structural al bugetului de peste 3% din PIB lăsat de guvernările PSD, iar creşterea record a datoriei din acest an a venit ca urmare a crizei Covid, respectiv a încasărilor mai mici din economie şi a cheltuielilor mai mare operate de Guvern cu sănătatea şi sprijinirea operatorilor economici. Totodată, raportul datorie în PIB a crescut şi din cauza scăderii PIB.

Comisia Europeană are o prognoză destul de sumbră care arată că dacă pensiile s-ar majora cu 40% cum era planificat până în septembrie datoria publică a României ca pondere în PIB ar depăşi 60% în anul 2022 şi 50% în 2021, România urmând să înregistreze deficite de 11 şi 12 la sută din PIB în 2021 şi 2022, adică sumele ce ar trebui împrumutate de ţara noastră s-ar cifra la peste 100 de miliarde de lei.

Potrivit Legii responsabilităţii fiscale, când datoria publică atinge pragul de 50% conducerea statului este obligată să îngheţe pensiile şi când se ajunge la 55% trebuie să se îngheţe salariile din sectorul public. România cheltuie aproape 97% din veniturile fiscale pe plata pensiilor şi salariilor bugetarilor.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Se pierde din ecuatie ponderea populatiei din 2007 ce beneficia de pensie si 2020!

    Este o discrepanta de aproape 1 milion de decese! 

    Iar se vorbeste in balarii! 

    Populatia imbatranita a romaniei moare accelerat; unde media de sustinere a statului, financiar, pentru un pensionar de sare de 5 ani! 

    65% din populatia ce a cotizat in medie 35-40 de ani nu beneficiaza de pensie mai mult de 5-7 ani! 

    Majoritatea mor inainte sau imediat in pensionare! 

    Majoritatea pensionarilor nu afecteaza aparatul bugetar in realitate! 

    Pentru ca pensiile reale sunt o fractie de 1/20 din cotizatia lor bugetara! 

    Majoritatea pensionarilor contribuie productiv in societate si la pensionare pana mor; Doar lichelele guvernamentale, militare, politie apasa aparatul bugetar. 

    Nu toti aia cu pensii cat 10-20 la un loc!  

    Asta cu pensiile e o mizerie ce se joaca mereu politic; dar anaful are condicile de plata cat si rata deceselor apare in registre. 

    Vai pensionarii, vai pensionarii! 

    Vedeti recensamantul si cimitirele crescute in exponentialitate .... acolo sunt mefia pensionarilor de 60-65 de ani din romania! 

    A tras politica Comunista cu jugul de i-au bagat in pamant mult mai accelerat ca in alte state! 

    Asta se intampla cand o natie trage ca pondere cu carca si nu cu mintea; isi uzeaza fizicul si intra mai repede in pamant! 

    Vai pensiile! 

    Aceeasi mizerie a fost jucata exact, dar exact in fiecare criza economica! 

    Va rog sa cautati date factuale nu mizerii politice! 

    1. Ar fi interesant un articol bursa pe această temă. Foarte interesant acest comentariu.

      DAca ai descoperit politica statului in domeniu este bine sa nu o scrii aici ca ai nostri au copiat-o din vest. Animalele politruce ce le votezi pentru parlament trebuie scuipate acuma cind ai ocazia.

      Deci la munca frate dupa ce te-ai luminat ! 

    Mai trebuia adaugat la categoria lichele si parlamentarii.Bravo anonomule!Mai trebuie sa spuna adevarul cineva,uneori.

    Are dreptate se scot la pensie de la stat la 50 de ani, militar, politisti ,etc.

    Si amarati muncesc pana la 65+ si iau numic dupa 40 de ani de contributii! 

    1. pai nu e vorba cine taie parte face ?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Dtlawyers
BTPay
Apanova
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

26 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3869
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7398
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8407
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.1246

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro