Germania pregăteşte extinderea rapidă a adăposturilor antiatomice pe fondul riscului unui atac rusesc

Germania elaborează un plan accelerat de extindere a reţelei sale de buncăre şi adăposturi antiatomice, în contextul în care autorităţile avertizează că statul trebuie să fie pregătit pentru un potenţial atac din partea Rusiei în următorii patru ani, relatează The Guardian, de la care transmitem cele ce urmează.

Ralph Tiesler, şeful Biroului federal pentru protecţie civilă şi asistenţă în caz de dezastre (BBK), a declarat că Germania, cea mai mare economie a Europei, trebuie să „se trezească la realitatea conflictelor”, subliniind că în forma actuală ţara nu este pregătită corespunzător.

„Timp de prea multă vreme, în Germania s-a crezut că războiul nu este o ameninţare reală. Acum, acest lucru s-a schimbat. Suntem îngrijoraţi de posibilitatea unui conflict major în Europa”, a spus Tiesler pentru Suddeutsche Zeitung.

Oficialul german a cerut un efort naţional pentru identificarea şi adaptarea rapidă a spaţiilor subterane - tuneluri, staţii de metrou, garaje, parcări şi pivniţe ale clădirilor publice - în adăposturi care să ofere protecţie pentru cel puţin un milion de persoane. Planul complet urmează să fie prezentat în cursul verii.

Tiesler a avertizat că timpul este limitat, iar construirea de la zero a unor buncăre noi ar fi costisitoare şi lentă, motiv pentru care soluţiile imediate trebuie să vizeze infrastructura existentă.

Din cele aproximativ 2.000 de buncăre rămase din perioada Războiului Rece, doar 580 sunt încă funcţionale, iar majoritatea necesită renovări substanţiale. În prezent, Germania are adăposturi pentru doar 480.000 de persoane - sub 1% din populaţie. Spre comparaţie, Finlanda dispune de 50.000 de adăposturi care pot găzdui aproximativ 85% din populaţia ţării.

Tiesler a insistat şi pe modernizarea sistemelor de avertizare, inclusiv aplicaţiile mobile şi semnalizarea rutieră, pentru a indica locurile sigure în caz de urgenţă. El a subliniat şi nevoia de securizare a aplicaţiilor de alertă împotriva atacurilor cibernetice.

Şeful BBK a făcut apel la guvernul condus de Friedrich Merz să asigure finanţarea necesară pentru punerea în aplicare a planurilor. Deşi executivul a recunoscut importanţa acestora, bugetul nu a fost încă stabilit oficial. Fondurile ar urma să fie alocate din miliardele de euro deblocate în martie, când Parlamentul german a suspendat temporar regula privind limitarea îndatorării publice.

Sumele uriaşe sunt solicitate şi de alte sectoare esenţiale, precum serviciile de informaţii şi securitate cibernetică. Tiesler estimează că doar apărarea civilă va avea nevoie de cel puţin 10 miliarde de euro în următorii patru ani şi de 30 de miliarde în următorul deceniu, conform sursei citate.

În plus, Tiesler a cerut înfiinţarea unui serviciu de protecţie civilă - obligatoriu sau voluntar - şi a încurajat populaţia să contribuie la pregătirea naţională prin crearea de rezerve personale. „Recomandăm fiecărui cetăţean să aibă suficiente provizii pentru 10 zile, dacă este posibil”, a afirmat el, sugerând inclusiv alimente şi apă pentru perioade de criză.

„Chiar şi o rezervă pentru 72 de ore poate fi foarte utilă”, a adăugat oficialul, subliniind că astfel de măsuri simple pot face diferenţa în cazul unor întreruperi majore ale serviciilor de bază.