IMM România cere îngheţarea salariului minim în 2027

Majorarea salariului minim pe economie în 2027 trebuie discutată împreună cu reducerea fiscalităţii pe muncă şi cu măsuri de relansare economică, susţine Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România). Domnia sa a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că va solicita în Consiliul Naţional Tripartit menţinerea salariului minim la nivelul actual, pe tot parcursul anului viitor. Reprezentantul antreprenorilor avertizează că întreprinderile mici suportă deja presiunea scumpirii energiei şi combustibililor, iar o nouă creştere a costurilor salariale le-ar restrânge şi mai mult capacitatea de a funcţiona.

Florin Jianu a precizat: „Vom solicita ferm menţinerea salariului minim pe economie pentru anul 2027 şi reducerea fiscalităţii pe muncă. Discursul public al noului Guvern nu a început cu relansarea economică sau cu măsuri concrete de redresare, ci vorbim despre cum transferăm povara creşterilor costurilor salariale şi fiscale discutând despre mărirea salariului minim, fără nimic concret pentru relansare şi competitivitate”.

În argumentaţia sa, preşedintele IMM România a pus situaţia antreprenorilor care îşi conduc propriile afaceri, dar obţin venituri reduse după plata cheltuielilor şi a obligaţiilor fiscale. Potrivit datelor prezentate de acesta, microîntreprinderile din ţara noastră au o cifră medie de afaceri de 164.754 de lei şi un profit brut anual mediu de 28.818 lei. El susţine că, în scenariile de creştere a costurilor expuse în conferinţă, venitul rămas antreprenorului poate coborî la aproximativ 1.900 de lei lunar.

Florin Jianu a spus: „98% dintre companiile din România sunt microîntreprinderi, iar 84,4% dintre acestea au un singur salariat şi o cifră medie de afaceri de 164.754 lei. Profitul brut anual mediu pentru aceste firme este de doar 28.818 lei. Adăugaţi creşterile de 14% la energie şi 18% la combustibil. O mărire a salariului minim cu 300 leiînseamnă un cost suplimentar de 3.105 lei/an, lăsând un profit brut de 24.609 lei. O mărire cu 500 lei înseamnă un cost suplimentar de 4.175 lei/an, lăsând un profit brut de 23.538 lei. Scăzând impozitul pe profit şi dividende, banii care îi mai rămân antreprenorului pe un an întreg sunt 22.823 lei, adică 1.900 lei pe lună net! Menţionez că 696.951 de firme din ţara noastră sunt microîntreprinderi, deci se încadrează la profitabilitatea de mai sus. Practic, un antreprenor trăieşte cu mai puţin decât salariul minim net şi îşi asumă toate riscurile. Mai bine te angajezi şofer la o primărie şi câştigi de 5 ori mai mult!”.

Întrebat despre propunerea sindicală de majorare a salariului minim brut până la 5.000 de lei şi despre poziţia pe care o va susţine în negocieri, Florin Jianu a răspuns: „Vom transmite că statul nu poate încasa la nesfârşit dintr-o economie care gâfâie. La 1.900 lei profit lunar pentru antreprenori, de unde să plătească în plus? În primele opt luni s-au închis peste 125.000 de firme, iar şomajul este în creştere; ne îndreptăm spre 100.000 de locuri de muncă pierdute în acest an”.

Preşedintele IMM România susţine că discuţia despre salariul minim nu ar trebui să îi transforme pe reprezentanţii angajatorilor şi pe cei ai salariaţilor în adversari, insistând că obiectivele celor două părţi pot fi conciliabile, dacă statul acceptă să reducă povara fiscală.

„Partenerii sociali nu trebuie să fie duşmani. Toată lumea doreşte salarii mai mari şi competitivitate, dar singurul câştigător din această ecuaţie este statul, care ia 68% din mărire. La o mărire de 300 lei a salariului minim brut, statul ia 68% din această sumă (212 lei), iar angajatul primeşte doar 100 lei din cauza modificării pragurilor de deduceri personale. Statul este principalul beneficiar al mării salariale! Mi-aş fi dorit ca Guvernul să discute mai întâi despre scăderea costurilor la energie şi combustibil, nu să vină nepregătit”, a spus Florin Jianu.

Soluţiile susţinute de IMM România sunt reducerea impozitării muncii, creşterea sumei neimpozabile de la 200 la 400 de lei şi o abordare fiscală diferenţiată în funcţie de dificultăţile sectoarelor economice. Florin Jianu a invocat experienţa facilităţilor acordate anterior unor domenii şi a cerut sprijin pentru industria prelucrătoare: „Priviţi cât bine a făcut economiei reducerea taxării în IT, agricultură şi construcţii. Industria prelucrătoare suferă enorm acum în toată Europa şi trebuie ajutată fiscal”.

Reprezentantul antreprenorilor a cerut ca negocierile să pornească de la efectele concrete ale fiecărei variante asupra veniturilor angajaţilor şi asupra firmelor. „Solicităm Guvernului o analiză comparativă şi un dialog real. Trebuie îndeplinite simultan trei obiective: salarii nete mai mari pentru angajaţi, menţinerea competitivităţii companiilor şi un sistem fiscal predictibil”, a declarat acesta.

Presiunea asupra întreprinderilor româneşti a fost pusă de preşedintele IMM România în legătură cu dificultăţile mediului de afaceri european. Florin Jianu a anunţat transmiterea, de către SME United, organizaţia patronală europeană al cărei vicepreşedinte este, unei scrisori către Ursula von der Leyen şi Antonio Costa, precum şi către autorităţile naţionale, prin care solicită măsuri pentru competitivitatea IMM-urilor. Potrivit indicatorilor din barometrul european invocat în conferinţă, cifra de afaceri a IMM-urilor a scăzut cu 5,4%, iar comenzile şi investiţiile au înregistrat deteriorări.

„Cea mai afectată industrie este cea prelucrătoare, din cauza energiei scumpe, costului muncii şi birocraţiei. Solicităm ca anii 2027-2028 să fie ani dedicaţi consolidării, introducând o frână legislativă, fără reglementări suplimentare, şi reducerea raportărilor duplicate”, a afirmat Florin Jianu.

Costurile energiei au fost detaliate de Felix Căprariu, preşedintele IMM Bucureşti-Ilfov, care a cerut un program naţional multianual pentru eficienţă energetică şi producţie destinată autoconsumului. Acesta susţine că firmele mici absorb cu dificultate scumpirile şi nu le pot transfera întotdeauna în preţurile produselor fără să îşi afecteze poziţia pe piaţă.

„Comparativ cu companiile mari, istoria a arătat că de fiecare dată reacţia de sprijin a venit foarte rapid din partea guvernului către marii consumatori şi mai puţin către consumatorii din categoria IMM. Ca atare, considerăm că subiectul de energie regenerabilă, eficienţă energetică şi independenţă energetică a sectorului IMM trebuie să se transforme într-o prioritate naţională. Propunem realizarea unui program naţional multianual care să asigure scheme de sprijin pentru acoperirea acestor mari deficienţe de cost pe care le avem prin prisma creşterii tarifelor la energie”, a declarat Căprariu.

Programul propus de IMM România, denumit „IMM Energie Rezilientă”, ar urma să includă granturi de până la 90.000 de euro, sprijin pentru investiţii şi retehnologizare de până la 200.000 de euro şi finanţări de până la 500.000 de euro destinate producţiei.

Accesul la finanţare completează tabloul dificultăţilor descrise de reprezentanţii IMM-urilor. Întrebat despre reticenţa băncilor de a credita întreprinderile mici şi despre preferinţa acestora pentru titlurile de stat, Florin Jianu a criticat diminuarea sprijinului prin programe de garantare: „Aceasta se întâmplă pentru că programe precum IMM Invest nu mai există, iar Fondul de Garantare a intrat într-un con de umbră din cauza Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, care a intrat prost pe piaţa IMM. Măsurile de relansare trebuie deblocate urgent”.

Pentru liderul patronal, răgazul pe care îl mai au antreprenorii este deja consumat, iar discuţia despre salariul minim trebuie să facă parte dintr-un răspuns economic mai larg, care să includă energia, finanţarea şi investiţiile. Întrebat care este orizontul de aşteptare al mediului de afaceri, Jianu a răspuns: „Nu mai pot aştepta; economia este deja în colaps! Singurul motor a fost sectorul construcţiilor, dar PNRR se termină şi nu avem ce pune în loc”.