Industria armamentului, dominată de SUA

Un grup restrâns de companii domină industria globală de armament, cu un lider clar în vârf, potrivit visualcapitalist.com, care prezintă un clasament în domeniu, folosind datele Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI). Acesta clasifică primele 20 de companii de apărare după vânzările de arme realizate în 2024. Gigantul american Lockheed Martin se situează cu mult înaintea concurenţilor săi, subliniind concentrarea industriei în rândul unui număr mic de contractori majori.

Firmele americane au un loc supradimensionat în vârful clasamentului, dar China şi Europa continuă să îşi extindă prezenţa, indicând un peisaj global în schimbare treptată.

• De ce domină SUA vânzările globale de arme

Companiile americane ocupă şase din primele zece locuri din clasament, după veniturile din arme, reflectând amploarea lor în programele de apărare care au costuri ridicate şi ciclu lung de viaţă. De la avioane de vânătoare la sisteme de apărare antirachetă, aceste proiecte creează fluxuri de venituri constante, pe termen lung.

Împreună, aceste companii generează sute de miliarde de dolari din vânzările de arme, dar veniturile sunt concentrate în rândul jucătorilor de top.

Lockheed Martin conduce clasamentul, cu aproape 65 de miliarde de dolari - venituri din arme, fiind plasat cu mult înaintea companiilor de pe locurile doi şi trei - RTX (circa 44 de miliarde de dolari) şi Northrop Grumman (aproape 38 de miliarde de dolari).

General Dynamics (33,63 miliarde de dolari), Boeing (30,55 miliarde de dolari) şi L3Harris Technologies (16,21 miliarde de dolari) se clasează, de asemenea, în top 10.

• Jucători majori în Europa şi China

Companiile europene rămân jucători majori în domeniu, deşi veniturile lor sunt în urma celor mai mari contractori din SUA. BAE Systems ocupă locul al patrulea în clasamentul general (33,8 miliarde de dolari), în timp ce Leonardo (13,83 miliarde de dolari), Airbus (13,37 miliarde de dolari), Thales (11,80 miliarde de dolari) şi Rheinmetall (8,24 miliarde de dolari) apar, de asemenea, în top 20.

Companiile de stat chineze sunt, la rândul lor, prezente în top, inclusiv AVIC (20,32 miliarde de dolari), CETC (18,92 miliarde de dolari), NORINCO (13,97 miliarde de dolari), China State Shipbuilding Corp. (12,33 miliarde de dolari) şi China Aerospace Science &Technology Corp. (10,23 miliarde de dolari). Împreună, acestea reflectă extinderea bazei industriale de apărare a Chinei în domeniul aerospaţial, electronic şi al construcţiilor navale.

• Importurile europene de armament s-au triplat după invazia Ucrainei

Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025, faţă de perioada precedentă de cinci ani (din 2016 până în 2020), arată cel mai recent raport al SIPRI, citat în martie de dpa, conform Agerpres.

Potrivit documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente.

SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa.

Cantităţile de armament înregistrează fluctuaţii semnificative în funcţie de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendinţele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

Tendinţa puternic crescătoare din Europa s-a manifestat în contextul invaziei ruse în Ucraina, care a determinat ţările europene să îşi consolideze capacităţile de apărare. Experta Katarina Djokic de la SIPRI a afirmat chiar că ”Rusia este singura responsabilă de creşterea bruscă a importurilor europene de armament”.

Cererea de arme a crescut şi în ţările europene membre ale NATO, din cauza incertitudinilor privind amploarea apărării asigurate de Statele Unite în cadrul alianţei, arată cercetătorii.

Europenii achiziţionează armament în primul rând din SUA, iar pentru prima dată în ultimele două decenii cea mai mare parte din exporturile americane de arme au avut ca destinaţie Europa, nu Orientul Mijlociu, constată SIPRI. Importurile din Statele Unite au continuat în 2021-2025 în ciuda creşterii producţiei de armament a companiilor europene şi a noului instrument de investiţii în apărare al Uniunii Europene.

Observaţia este valabilă în special pentru avioanele de luptă şi pentru sistemele antiaeriene cu rază lungă de acţiune, considerate în Europa deosebit de eficiente.

Ţări precum România şi Polonia au achiziţionat armament american şi pentru a-şi întări parteneriatele cu SUA, a menţionat Djokic, adăugând: ”De asemenea, dacă ai deja sisteme din SUA - cum ar fi sistemul antiaerian Patriot al Germaniei, de exemplu - sunt multe motive logistice şi de instruire pentru a continua să le utilizezi”.

SIPRI prognozează că cererea de armament a Europei va continua să crească, inclusiv din cauza tensiunilor şi a războiului din Orientul Mijlociu.

Djokic anticipează şi alte consecinţe posibile ale atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului: ”Dacă există strangulări în SUA, de exemplu în privinţa rachetelor defensive, asta poate face ţara să acorde prioritate propriilor sale forţe armate şi să restricţioneze livrările către alte state”.

O astfel de situaţie ar putea deveni o problemă pentru statele europene, în condiţiile în care americanii au furnizat în perioada 2021-2025 circa 42% din toate livrările internaţionale de armament şi a exportat arme în 99 de ţări. În aceeaşi perioadă, pe locurile doi şi trei în comerţul respectiv s-au clasat Franţa şi Rusia, cu observaţia că exporturile ruseşti au scăzut cu 64%.

De partea cealaltă, cea mai mari importatoare de armament rămâne Ucraina, care se apără de invazia rusă, urmată de India, Arabia Saudită, Qatar şi Pakistan.

• SUA anunţă vânzări de armament de peste 16 miliarde dolari în Golf

Statele Unite au aprobat, în luna martie, vânzări de armament în valoare de peste 16 miliarde de dolari către Emiratele Arabe Unite şi Kuweit, ţări din zona Golfului Persic afectate de consecinţele războiului americano-israelian împotriva Iranului, transmit AFP şi Reuters, conform Agerpres.

După 28 februarie, când SUA şi Israelul au început loviturile aeriene asupra teritoriului iranian, forţele Teheranului au ripostat lansând rachete şi drone, în special împotriva statelor arabe din zona Golfului unde sunt amplasate baze militare americane. Departamentul de Stat de la Washington a dat undă verde unor exporturi de rachete, drone, sisteme radar, muniţii şi modernizări pentru avioanele de vânătoare F-16 pentru Emirate, care urmează să achite peste 8,4 miliarde de dolari.

Kuweitul ar putea achiziţiona radare defensive antirachetă de 8 miliarde, iar Iordania ar urma să beneficieze de sprijin pentru aviaţie şi muniţii de 70,5 milioane de dolari.

Printre principalii contractori se numără corporaţiile americane RTX, Northrop Grumman şi Lockheed Martin, a mai precizat Departamentul de Stat.

• Pierre Vandier: ”Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc statele din Golf”

Ţările din NATO trebuie să dezvolte urgent noi modalităţi de apărare împotriva rivalilor şi nu au înţeles încă amploarea provocării, în special în ceea ce priveşte volumul producţiei lor de arme, a avertizat, recent, un înalt oficial al Alianţei Nord-Atlantice, relatează AFP, conform Agerpres.

”Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf”, atacate de Iran, a avertizat comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T), amiralul francez Pierre Vandier, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. ”Aceste ţări au fost lovite de drone Shahed în 2019, nu au probleme cu banii, pot cumpăra orice vor de pe Pământ. Nu este o chestiune de bani, este o chestiune de viteză, de a face alegerile corecte”, a spus Pierre Vandier, menţionând: ”Pentru NATO, provocarea nu este să reuşească să facă mai mult din acelaşi lucru pe care l-am făcut înainte, ci să găsească răspunsuri la provocările ridicate de Rusia sau Iran în modul lor de a purta război, în ceea ce priveşte masa de arme şi viteza lor de evoluţie”.

”Acesta este un moment al adevărului”, a mai declarat oficialul citat, precizând: ”Asistăm la revenirea producţiei de masă, iar industria noastră a produs sisteme (de arme - n.r.) care nu pot fi produse în masă. Spre exemplu, Statele Unite produc o baterie de rachete Patriot pentru fiecare patru rachete balistice produse de Rusia sau Iran”.

Confruntaţi cu aceste ameninţări şi cu producţia în masă de drone precum cele iraniene şi ruseşti Shahed, simpla producere a mai multor drone duce la un impas şi ”trebuie să inventăm ceva nou”.

Cealaltă miză crucială este ”viteza de adaptare”, pe care amiralul o consideră mult prea lentă. În cadrul proiectelor comune supravegheate de SAC-T, aliaţii au nevoie de o perioadă cuprinsă între doi şi trei ani doar ”pentru a defini cerinţele”. ”Aceasta este o problemă uriaşă, deoarece fiecare ţară spune că doreşte specificaţii pentru a-şi proteja industria”, a detaliat Pierre Vandier.

Între timp, viteza de dezvoltare este incredibilă. De exemplu, dronele Shahed a suferit cinci modernizări de când unele dintre ele au căzut în Polonia în septembrie 2025. Prin urmare, Pierre Vandier consideră că este esenţial să existe ”nou-veniţi” în industria apărării, a căror capacitate de a produce programe mari, precum avioane de vânătoare sau portavioane, rămâne crucială.