Pilonul II pierde 6,70 lei pe participant, dar rămâne cu 38 de lei câştig în noiembrie

Randamentul titlurilor de stat pe zece ani a crescut cu 0,03 puncte, iar fondurile de pensii au pierdut o parte din câştigul lunii. Statul plăteşte populaţiei 7% pe trei ani la Tezaur, iar băncilor le-a plătit luni 6,60%. Joi urmează două licitaţii.

Fondurile Pilonului II au pierdut luni, 9 noiembrie, circa 57 de milioane de lei la titlurile de stat în lei, adică în medie 6,70 lei pe participant, pentru că randamentul titlurilor de stat româneşti pe zece ani a crescut, arată calculul BURSA făcut pe fixingul Băncii Naţionale a României (BNR). Fiecare participant are altă sumă în cont, deci altă pierdere. Pierderea este o scădere a preţului titlurilor din portofoliul fondurilor, nu bani ieşiţi din cont, şi nu arată randamentul total al fondurilor.

Preţul unui titlu de stat aflat în circulaţie scade când creşte randamentul cerut de cumpărători, iar mecanismul este explicat în articolul BURSA ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”.

Fixingul BNR din 9 noiembrie are, faţă de cel din 6 noiembrie, aceleaşi randamente de cumpărare la 6 luni (6,33%), la 12 luni (6,38%) şi la 3 ani (6,65%). La 5 ani, randamentul a coborât de la 6,83% la 6,82%, iar la 10 ani a urcat de la 7,05% la 7,08%, potrivit BNR.

NN a pierdut 22,7 milioane de lei, iar AZT Viitorul Tău circa 11,4 milioane de lei, după estimarea BURSA. Metropolitan Life a pierdut 6,4 milioane de lei, BCR 5,5 milioane, Vital 4,7 milioane, Aripi 4,1 milioane, iar Pensia Noastră 2,6 milioane de lei, potrivit calculului BURSA.

De la 30 octombrie, ultima zi lucrătoare a lunii trecute, fondurile au câştigat circa 328 de milioane de lei, în medie aproximativ 38 de lei pe participant, după calculul BURSA. Pierderea de luni a redus cu circa 15% câştigul adunat până vineri. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care supraveghează fondurile de pensii, a raportat 8.574.873 de participanţi în septembrie 2026. BURSA a făcut calculul pe listele de titluri din 30 iunie 2026 (NN, BCR, Aripi, Pensia Noastră) şi din 31 mai 2026 (Metropolitan Life, Vital), cu o estimare pentru AZT Viitorul Tău, iar calculul nu cuprinde cuponul încasat, titlurile cumpărate sau vândute după aceste date, titlurile în euro şi în dolari şi acţiunile.

• Statul s-a împrumutat de 2,2 ori suma anunţată

Ministerul Finanţelor (MF), care emite titlurile de stat, a redeschis luni obligaţiunile cu scadenţa 29 octombrie 2029 (RON4D08H94V4) şi cuponul 6,75%, potrivit comunicatului BNR şi MF primit de BURSA. Comunicatul arată că MF anunţase 1,3 miliarde de lei, iar şapte dealeri primari au cerut 3,056 miliarde de lei. MF a acceptat 2,901 miliarde de lei, de 2,2 ori suma anunţată, la un randament mediu de 6,60%, conform comunicatului BNR şi MF.

Randamentul de 6,60% obţinut de MF este cu 0,05 puncte sub cotaţia de cumpărare a fixingului BNR din aceeaşi zi, de 6,65%, pe care BURSA a interpolat-o între scadenţele de 12 luni şi 3 ani. Un randament mai mic înseamnă un preţ mai mare, aşa că dealerii primari au plătit pentru obligaţiuni un preţ mai mare decât cel care corespunde randamentului de cumpărare interpolat din fixing. Pe lângă suma de luni, MF oferă dealerilor primari încă 435,2 milioane de lei din aceeaşi serie, la sesiunea suplimentară de oferte necompetitive, potrivit comunicatului BNR şi MF.

Două fonduri din Pilonul II deţin această serie. Vital avea 57,0 milioane de lei la 31 mai, iar BCR 76,5 milioane de lei la 30 iunie, potrivit rapoartelor publicate de cele două fonduri. Seria are o durată modificată de circa 2,5 ani, aşa că o variaţie de 0,1 puncte a randamentului ei schimbă valoarea deţinerilor celor două fonduri cu circa 330.000 de lei, după calculul BURSA.

• Tezaur plăteşte mai mult decât cer băncile

Ministerul Finanţelor a lansat luni o nouă ediţie Tezaur, deschisă până la 4 decembrie, cu dobânzi neimpozabile de 6,50% pe un an, 7,00% pe trei ani şi 7,50% pe cinci ani, potrivit comunicatului MF primit de BURSA. Ediţia din octombrie avea aceleaşi trei dobânzi, a relatat BURSA pe 1 octombrie.

BURSA a scris pe 8 octombrie că MF se împrumutase de la bănci pe un an cu 6,73%, peste cei 6,50% din Tezaur, şi că dobânda Tezaur pe un an putea creşte în noiembrie. Dobânda nu a crescut, iar acum băncile cer mai puţin decât plăteşte Tezaur. Fixingul BNR din 9 noiembrie arată o cotaţie de cumpărare de 6,38% pe 12 luni, cu 0,12 puncte sub dobânda Tezaur pe un an. La 30 septembrie, cotaţia BNR pe 12 luni era de 6,89%. În interpretarea BURSA, scăderea randamentelor din ultimele cinci săptămâni a înlăturat motivul unei majorări a dobânzii Tezaur pe un an.

Pentru scadenţe apropiate de trei ani, MF le plăteşte populaţiei o dobândă anuală de 7,00% la Tezaur, potrivit comunicatului MF, iar luni a acceptat de la dealerii primari un randament mediu de 6,60%, potrivit comunicatului BNR şi MF. Diferenţa este de 0,40 puncte, iar dobânda Tezaur este neimpozabilă. BURSA a arătat că statul plăteşte populaţiei mai mult decât băncilor şi la FIDELIS, în articolul ”FIDELIS - Statul plăteşte mai scump banii populaţiei”.

• Ce urmează

MF are programată marţi, 10 noiembrie, sesiunea suplimentară pentru obligaţiunile licitate luni, iar joi, 12 noiembrie, două licitaţii: certificate de trezorerie de un miliard de lei, cu scadenţa 24 mai 2027, şi obligaţiuni de 600 de milioane de lei, potrivit calendarului MF relatat de BURSA.

Randamentele titlurilor de stat româneşti au scăzut de la sfârşitul lui septembrie, aşa că statul se împrumută mai ieftin de la bănci, iar fondurile Pilonului II păstrează câştigul din octombrie şi din noiembrie. BURSA a întrebat pe 2 noiembrie, în analiza ”Statul se împrumută mai ieftin. Vor scădea, oare, dobânzile la Tezaur şi FIDELIS?”, dacă MF va coborî dobânzile plătite populaţiei. Luni, MF a răspuns prin noua ediţie Tezaur: a păstrat dobânzile din octombrie, deşi se împrumută mai ieftin de la bănci.