FIDELIS - Statul plăteşte mai scump banii populaţiei

Ministerul Finanţelor păstrează în noiembrie dobânzile FIDELIS, deşi dobânzile pe piaţă au scăzut. Pe zece ani, populaţia primeşte 7,75%, iar la licitaţiile din octombrie statul a plătit 7,10%. La un volum egal cu cel din octombrie, diferenţa ar însemna circa 450.000 de lei pe an.

Ministerul Finanţelor (MF) a anunţat vineri, 30 octombrie, ediţia FIDELIS din noiembrie, a XI-a din 2026. Dobânzile sunt aceleaşi ca în octombrie. În lei, MF oferă 6,60% pe an la doi ani, 7,15% la patru ani şi 7,75% la zece ani, iar donatorii de sânge primesc 7,60% la doi ani, potrivit comunicatului MF. În euro, dobânzile sunt de 4,50% la trei ani, de 5,50% la trei ani pentru donatori şi de 6,60% la zece ani. Subscrierile au loc între 6 şi 13 noiembrie.

În octombrie, dobânzile pe piaţa titlurilor de stat au scăzut. Cotaţia de cumpărare (BID) pe zece ani din fixingul Băncii Naţionale a României (BNR) a coborât de la 7,65% la 30 septembrie la 7,16% la 30 octombrie, arată istoricul BNR. MF nu a coborât dobânzile FIDELIS, iar comunicatul nu spune de ce.

Cât plăteşte statul la licitaţii?

Statul se împrumută şi prin licitaţii, de la dealerii primari. La licitaţiile din octombrie, MF s-a împrumutat la randamente mai mici decât dobânzile FIDELIS. Pe 19 octombrie, MF a vândut obligaţiuni scadente în 2040 la un randament mediu de 7,10%. Pe 26 octombrie, a vândut obligaţiuni scadente în 2035, tot la 7,10%, potrivit comunicatelor BNR şi MF.

Seria pe 2035 are circa nouă ani până la scadenţă, iar seria pe 2040 circa paisprezece ani. Titlul FIDELIS pe zece ani din noiembrie ajunge la scadenţă în 2036, între cele două serii. Statul îi plăteşte populaţiei pentru el 7,75%, cu 0,65 puncte peste randamentul celor două licitaţii.

La ediţiile din octombrie 2024, mai şi august 2025, iulie şi septembrie 2026, MF a vândut titlurile FIDELIS la 100% din valoarea nominală, cu dobândă fixă, potrivit documentelor Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Documentele ediţiei din noiembrie nu sunt încă publicate. Dacă preţul rămâne de 100%, dobânda FIDELIS este egală cu randamentul până la scadenţă şi se poate compara cu randamentele licitaţiilor, cu precizarea că scadenţele diferă.

Pe patru ani, diferenţa este de 0,47 puncte. Pe 26 octombrie, MF a vândut obligaţiuni scadente în iulie 2030 la un randament mediu de 6,68%, conform comunicatului BNR şi MF.

Titlul FIDELIS pe patru ani emis în noiembrie ajunge la scadenţă în noiembrie 2030, cu patru luni mai târziu, şi are o dobândă de 7,15%.

Pe doi ani, comparaţia se face cu fixingul BNR. Cotaţia pentru doi ani, calculată de BURSA ca medie între 12 luni şi trei ani, era de 6,57% la 30 octombrie. Dobânda FIDELIS standard, de 6,60%, este practic egală cu ea.

La FIDELIS, MF a păstrat dobânzile vechi, iar diferenţa o primesc economisitorii care subscriu în noiembrie.

Cât costă diferenţa?

Subscrierile din noiembrie nu se cunosc încă, aşa că BURSA a făcut calculul pe cele din octombrie. Titlurile în lei pe zece ani au strâns atunci 69,3 milioane de lei, iar cele pe patru ani 63,3 milioane de lei, a relatat BURSA pe 14 octombrie, după comunicatul MF.

Pentru o sumă egală cu subscrierile din octombrie, diferenţa de 0,65 puncte ar reprezenta circa 450.000 de lei pe an la titlurile pe zece ani, adică circa 4,5 milioane de lei în zece ani, în valori nominale, arată calculul BURSA. La titlurile pe patru ani, diferenţa de 0,47 puncte ar reprezenta circa 298.000 de lei pe an. Pentru cele două titluri împreună, plata în plus ar ajunge la circa 748.000 de lei pe an.

Cifrele arată un cost calculat, nu o cheltuială dovedită. Licitaţiile şi subscrierile au loc în zile diferite, iar suma din noiembrie poate fi alta.

De ce ar accepta statul o dobândă mai mare?

Comunicatul MF nu dă un motiv. Rezultatele licitaţiilor din octombrie arată însă o limită a finanţării de la dealerii primari. Pe 19 octombrie, MF a vândut numai 193,75 milioane de lei din cele 500 de milioane de lei prevăzute pentru seria pe 2040. Pe 27 octombrie, niciun dealer primar nu a cumpărat obligaţiuni pe 2030 în sesiunea suplimentară, potrivit comunicatelor BNR şi MF.

Aceste rezultate arată limita cererii la randamentele acceptate de MF. Ele nu arată că statul nu ar fi putut vinde întreaga sumă la un randament mai mare.

În interpretarea BURSA, statul acceptă prima de dobândă ca să atragă direct economiile populaţiei şi să aibă mai multe surse de finanţare.

MF explică o singură diferenţă. Tranşa de 7,60% pentru donatorii de sânge plăteşte cu un punct mai mult decât tranşa standard, iar MF o prezintă ca parte a campaniei ”România are sânge de rocker”, potrivit comunicatului.

Cât contează banii populaţiei?

Ediţia din octombrie a strâns 1,27 miliarde de lei, adică 244 de milioane de euro, a relatat BURSA. Titlurile în euro au strâns 184,7 milioane de euro, circa 76% din total, după calculul BURSA. Titlurile în lei au strâns 311 milioane de lei.

Titlul în lei pe zece ani are cea mai mare dobândă şi a strâns 69,3 milioane de lei. Suma reprezintă circa o treime din cele 193,75 milioane de lei pe care MF le-a vândut dealerilor primari la o singură licitaţie, cea din 19 octombrie.

Pilonul II câştigă din aceeaşi scădere

Fondurile de pensii din Pilonul II nu pot cumpăra FIDELIS, pentru că MF vinde aceste titluri numai persoanelor fizice, potrivit comunicatului. Fondurile câştigă însă din scăderea dobânzilor pe altă cale. Preţul titlurilor deja emise creşte când dobânzile scad, iar BURSA a explicat mecanismul în articolul ”De ce câştigă fondurile din Pilonul II când scad dobânzile la titlurile de stat”. În octombrie, titlurile de stat în lei din portofoliile fondurilor au câştigat circa 3,44 miliarde de lei, adică în medie 402 lei pe participant, estimează BURSA pe baza fixingului BNR.

Câştigul fondurilor şi dobânda FIDELIS au aceeaşi cauză, dar consecinţe diferite pentru buget. Câştigul fondurilor nu schimbă cupoanele pe care statul le plăteşte pentru titlurile vechi. Dobânda FIDELIS din noiembrie devine, în schimb, o obligaţie a statului pentru doi, patru sau zece ani.

Cine plăteşte stabilitatea?

MF urmăreşte două obiective care se pot contrazice: să plătească dobânzi cât mai mici şi să păstreze mai multe surse de finanţare. Dacă ar coborî dobânzile FIDELIS după fiecare scădere de pe piaţă, statul ar plăti mai puţin la împrumuturile noi, dar ar putea strânge mai puţini bani de la populaţie. Dacă le păstrează, statul plăteşte o primă faţă de licitaţii.

MF a păstrat dobânzile FIDELIS, deşi la licitaţiile din octombrie s-a împrumutat la randamente mai mici. În interpretarea BURSA, diferenţa este preţul plătit de stat pentru accesul la economiile populaţiei. MF nu a spus cât valorează pentru el acest acces. Prima de dobândă se poate măsura, justificarea ei nu se cunoaşte.