Preţurile petrolului au depăşit 105 dolari pe baril

Preţurile petrolului au urcat puternic joi, cu aproximativ 4%, cotaţia Brent depăşind 105 dolari pe baril, după intensificarea atacurilor asupra navelor din Orientul Mijlociu. Escaladarea conflictului dintre SUA şi Iran a amplificat temerile privind perturbarea aprovizionării globale cu ţiţei şi a pus presiune pe pieţele bursiere, în timp ce randamentele obligaţiunilor americane au atins noi maxime, relatează Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au avansat cu 4,05 dolari, echivalentul a 4%, până la 105,26 dolari pe baril. În Statele Unite, West Texas Intermediate (WTI) a trecut pentru prima dată din luna mai de pragul de 100 de dolari, urcând cu 4,15%, la 100,04 dolari pe baril.

Faţă de minimele atinse la începutul lunii august, Brent s-a apreciat cu peste 30%, în condiţiile în care un acord permanent între Washington şi Teheran privind încetarea atacurilor nu s-a materializat, iar confruntările au fost reluate.

Tensiunile s-au accentuat joi, după ce rebelii Houthi, susţinuţi de Iran, au preluat controlul portului Mocha din Yemen, sporind riscurile pentru traficul maritim din Marea Roşie. În paralel, circulaţia navelor în Golful Persic rămâne restricţionată prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul intensificării atacurilor asupra petrolierelor.

„Creşterea recentă a preţurilor arată clar modul în care piaţa priveşte situaţia: acest conflict va dura mai mult decât se anticipa chiar şi în urmă cu o lună, cu atât mai mult faţă de începutul verii. Dacă oferta şi exporturile de petrol scad, balanţa pieţei rămâne tensionată, iar preţurile se menţin ridicate”, a declarat John Evans, analist PVM.

• Trump ameninţă cu noi atacuri asupra Iranului

Preşedintele american Donald Trump a avertizat că Statele Unite ar putea lovi Pickaxe Mountain, aflat în apropierea instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Natanz, grav avariată în timpul conflictului. Liderul de la Casa Albă a afirmat, de asemenea, că războiul ar putea continua şi după alegerile americane de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie.

Iranul a anunţat că a atacat miercuri zece nave în apropierea Strâmtorii Hormuz, după ce SUA au lovit cinci petroliere iraniene. Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice a avertizat că va intensifica răspunsul în cazul unor noi atacuri.

Temerile privind perturbări mai ample şi de lungă durată ale livrărilor din Golf au împins Brent peste pragul de 100 de dolari, însă analiştii consideră că evoluţia ulterioară a preţurilor va depinde într-o măsură importantă de China.

Cel mai mare importator mondial de ţiţei şi-a intensificat achiziţiile în ultimele săptămâni, după mai multe luni de cerere modestă, contribuind la consolidarea pieţei fizice a petrolului, potrivit analiştilor ING.

Dacă revenirea achiziţiilor chineze va continua, aceasta ar putea amplifica efectele eventualelor perturbări ale ofertei şi ar putea împinge preţurile şi mai sus. În schimb, o reducere a importurilor Chinei ar putea limita avansul cotaţiilor.

„Timp de luni întregi, scenariul pesimist pentru petrol s-a bazat pe cererea slabă din China”, a declarat David Jorbenaze, responsabil pentru piaţa globală a petrolului în cadrul ICIS.

• OPEC reduce din nou estimările privind cererea

OPEC şi-a redus joi prognoza privind creşterea cererii mondiale de petrol în 2026 la 380.000 de barili pe zi, aceasta fiind a cincea revizuire consecutivă în scădere.

În acelaşi timp, producţia OPEC a scăzut cu 640.000 de barili pe zi în august, potrivit unui sondaj Reuters, după ce exporturile Arabiei Saudite au fost afectate de noi perturbări provocate de războiul din Iran, iar blocada impusă de SUA a redus livrările iraniene.

• Creşterea petrolului a afectat pieţele financiare

Creşterea preţului petrolului a declanşat noi vânzări pe pieţele financiare, investitorii temându-se că energia mai scumpă va alimenta inflaţia şi va obliga Rezerva Federală să menţină o politică monetară restrictivă.

Contractele futures asociate indicelui Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 109 puncte, sau 0,2%, în timp ce futures pentru S&P 500 au pierdut 0,5%, iar cele pentru Nasdaq-100 au coborât cu 1,2%.

Presiunea s-a transmis şi pe piaţa obligaţiunilor. Randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a depăşit 4,9%, atingând cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023.

Acţiunile companiilor de tehnologie şi ale producătorilor de semiconductori, care au contribuit semnificativ la creşterile bursiere din ultima perioadă, au fost printre cele mai afectate. Intel a pierdut aproximativ 3% în tranzacţiile înainte de deschiderea bursei, iar Micron Technology a scăzut cu 2%, investitorii fiind preocupaţi că dobânzile şi costurile energetice ridicate ar putea încetini economia.

• Inflaţia americană rămâne ridicată

Datele privind preţurile de producţie au adăugat un nou element de incertitudine. Indicele preţurilor de producţie (PPI) din SUA a crescut în august cu 0,4% faţă de luna precedentă, în linie cu estimările.

În ritm anual, inflaţia la nivelul producătorilor a ajuns la 5,4%, cu 0,1 puncte procentuale peste aşteptări şi mult peste ţinta de inflaţie de 2% a Rezervei Federale.

Atenţia investitorilor se îndreaptă acum către indicele preţurilor de consum (CPI), care urmează să fie publicat vineri. Ambele seturi de date vor influenţa indicatorul preferat al Fed pentru evaluarea inflaţiei, indicele preţurilor cheltuielilor de consum personal (PCE), deşi acesta va fi publicat abia după decizia de politică monetară din 16 septembrie.

„Datele PPI nu au oferit, în sine, un răspuns clar la întrebarea dacă Fed va majora sau nu dobânzile săptămâna viitoare. Însă revenirea WTI peste 100 de dolari şi atingerea unor noi maxime de către randamentele obligaţiunilor cresc cu siguranţă miza pentru investitori înaintea raportului crucial privind CPI”, a declarat Stephen Coltman, director de strategie macro în cadrul 21Shares.

Principalii indici de pe Wall Street vin deja după trei şedinţe consecutive de scădere. Miercuri, Dow Jones a pierdut puţin peste 400 de puncte, respectiv 0,8%, S&P 500 a coborât cu 0,5%, iar Nasdaq Composite a înregistrat un declin de 0,6%.

Presiunile asupra acţiunilor americane au fost accentuate şi de evoluţia pieţei obligaţiunilor, după ce Trezoreria SUA a anunţat că va răscumpăra titluri de stat cu maturităţi mai lungi în valoare de până la 6 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decât volumul obişnuit. Cu mai puţin de o lună în urmă, instituţia anunţase deja intenţia de a majora semnificativ dimensiunea programului său de răscumpărare a datoriei guvernamentale.