REVISTA PRESEI 04.03.2016

Willy Homner
Ziarul BURSA #Revista Presei / 4 martie 2016

REVISTA PRESEI 04.03.2016

ADEVARUL

Primul val de migranţi a ajuns în România

Într-o atmosferă aproape conspirativă, 15 persoane din Yemen şi Siria au fost aduse din Grecia pentru a fi adăpostite în Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Galaţi. Criza migratorie care aproape că a dat peste cap Europa a adus şi în România primii imigranţi alocaţi prin programul UE de redistribuire în ţările membre. Originari din Yemen şi Siria, aceştia au aterizat joi dimineaţă în Bucureşti, unde au fost aşteptaţi de premierul Dacian Cioloş, iar apoi au fost transportaţi către Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Galaţi. După câte au mărturisit autorităţile (imobilul în care sunt cazaţi refugiaţii este în interiorul unei unităţi militare, aşa că momentan accesul la aceştia este prohibit), grupul ajuns la Galaţi este format din 15 persoane cu studii superioare, printre care se află şi câţiva copii. Niciunul dintre refugiaţi nu a fost lăsat să discute cu presa sau cu alte persoane, grupul fiind dus imediat în zona de triere.

În ultimii ani au fost probleme cu migranţii

În centrul de la Galaţi se află permanent între 10 si 30 de migranţi (cei mai mulţi dintre ei capturaţi în timp ce intrau ilegal în România, pe la graniţa de est), iar cel mai vechi "chiriaş" stă acolo de aproape un an. Majoritatea refugiaţilor cazaţi pleacă mai departe în două-trei luni, fie către alte ţări (din vestul Europei), fie către ţara de origine. În ultimii ani, au existat destule probleme (mai ales scandaluri prin oraş) cu migranţii cazaţi în centrul din Galaţi. Cel mai recent s-a înregistrat la sfârşitul lui 2015, atunci când un tânăr pakistanez a zgâriat şi avariat mai multe maşini (unele de lux) din zona Falezei Dunării. El şi-a justificat gestul ca o răzbunare pentru că nu ar fi primit bani de la cei de la care cerşise.

Klaus Iohannis i-a retras distincţia "Steaua României" lui Laszlo Tokes

Preşedintele Klaus Iohannis i-a retras lui Laszlo Tokes distincţia "Steaua României", oferită de Traian Băsescu în 2009. Totodată, Iohannis a lăsat să se înţeleagă că o va reînvesti pe Laura Codruţa Kovesi, propunerea ministrului Justiţiei, Raluca Prună, pentru un nou mandat la şefia DNA. "Cel care acordă o distincţie vrea să îl răsplătească pe cel distins, vrea să îi recunoască un merit; cel care primeşte şi care acceptă această distincţie trebuie să recunoască, evident, România şi Constituţia României. Trebuie să aprecieze valorile care stau la baza Constituţiei României. Având în vedere toate acestea, am decis să retrag Ordinul "Steaua României" domnului László Tõkés", a spus Iohannis.

Gabriel Oprea a demisionat de la şefia UNPR: "Rămân un simplu membru de partid"

Fostul vicepremier Gabriel Oprea a demisionat din funcţia de preşedinte al UNPR. Primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, va prelua conducerea interimară a partidului. Gabriel Oprea şi-a anunţat demisia printr-o scrisoare. Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea au semnat un protocol de colaborare pentru alegerile locale, dar în forma dorită de social-democraţi, care nu prevede niciun angajament din partea PSD de a căra în spate UNPR la alegerile parlamentare. Liviu Dragnea: O sa-l caut pe domnul Onţanu, care a rămas la conducerea UNPR şi sigur că o să avem o discuţie. Este firesc, avem o relaţie bună între cele două partide. O să avem o discuţie să vedem cum putem gestiona situaţia în viitor. În ultimele zile, n-am avut întâlniri cu domnul Oprea, n-am ştiut. Azi am aflat si eu.

George Friedman: 50 de miliarde de dolari pentru bombardierele B-21. SUA pot găsi o metodă mai eficientă pentru a arunca o bombă

Armata Statelor Unite ale Americii pune în joc 50 de miliarde de dolari pentru a prezice viitorul războiului. Departamentul de Apărare american a lansat o imagine cu bombardierul de ultimă generaţie - B-21. Nu au fost oferite foarte multe detalii, dar din imagine putem vedea că este un avion care va purta şi bombe, după cum îi spune chiar denumirea. Presupunem că aceste bombe vor fi muniţii de mare precizie, ghidate către ţintele lor, prin senzori şi cu ajutorul unui sistem de control situat în avion. Bombardierul, se pare, va fi capabil să ducă misiuni globale şi va fi dificil atât pentru radare, cât şi pentru alte sisteme cu senzori. Acest lucru îi va permite să reziste într-un mediu ostil - o caracteristică absolut necesară având în vedere că fiecare aeronavă va costa aproximativ jumătate de miliard de dolari.

"Cititorul de gânduri" de la ASE: Proiect inteligent pentru studii de marketing

Facultatea de Marketing de la ASE a prezentat o simulare de studiere a comportamentului consumatorilor de publicitate. Este vorba de un echipament care se numeşte "Eye Tracking" şi care urmăreşte retina consumatorului atunci când citeşte un produs publicitar. Echipamentul, care costă 50.000 de euro a fost obţinut cu ajutorul Agenţiei de Cooperare şi Coordonare Turcă (TICA), care a contribuit astfel la înfiinţarea unui laborator de Neuromarketing. Echipamentul de urmărire a retinei (Eye Tracking) are rolul de a analiza informaţia captată şi de a o transforma în date concrete prin intermediul unui soft modern, utilizat în cercetare de către companiile internaţionale pentru obţinerea de dat în industria publicităţii. De exemplu, cu ajutorul unor ochelari speciali oferiţi subiecţilor, se poate investiga cum funcţionează mintea unui posibil cumpărător, observând cu precizie la ce se uită şi ce a anume îl interesează din ceea ce vede.

Sava: Acoperişul Arenei Naţionale arde ca hârtia

Răzvan Sava, primarul interimar al Capitalei, a declarat, joi, că materialul din care este făcut acoperişul Arenei Naţionale arde ca hârtia şi, dacă ar redeschide stadionul, ar supune 55.000 de oameni la un pericol. "Lumea nu ţine cont de ce înseamna legislaţie. Se spune ca acel material nu are agrement, s-au facut teste şi spun că acel material este clasa C, adică arde ca hârtia. (...) Nu e vorba să îmi asum responsabilitatea. E vorba să supun 55.000 de oameni la un pericol, lucru pe care nu o să îl fac niciodată", a spus Răzvan Sava. Adjunctul inspectorului general al IGSU, Benone-Gabriel Duduc, a declarat, în urmă cu două săptămâni, după o inspecţie la Arena Naţională, că stadionul s-ar putea redeschide dacă Primăria Capitalei şi organizatorii de evenimente îşi vor asuma măsurile de securitate la incendiu.

Horaţius Dumbravă despre reînvestirea Codruţei Kovesi: "Era nevoie de competiţie şi transparenţă"

Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, critică modul în care ministrul Justiţiei a ales să anunţe reînvestirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA pentru un nou mandat de 3 ani. Magistratul consideră că era nevoie de competiţie şi transparenţă în cursul acestei proceduri, chiar dacă rezultatele DNA sunt mai mult decât pozitive pentru societate. Reprezentantul CSM a afirmat că este posibil ca şi alţi procurori să îşi fi dorit să participe la procedura de selecţie a şefului DNA şi că era nevoie de o discuţie şi în legătură cu "micile" sincope ale acestei structuri de parchet.

Speriaţi de o eventuală victorie a lui Donald Trump, tot mai mulţi americani caută pe Google o destinaţie pentru emigrare

Donald Trump a câştigat în zece din cele 15 state în care au avut loc alegeri primare republicane şi 336 de delegaţi din cei 1.237 necesari pentru obţinerea nominalizării taberei sale la cursa finală pentru Casa Albă. Îngrijoraţi de un eventual succes al lui Trump, care vorbeşte cu nonşalanţă despre ridicarea unui gard la graniţa dintre SUA şi Mexic şi citează cu lejeritate din fostul lider fascist italian Benito Mussolini, tot mai mulţi americani au început să caute pe Google unde să emigreze, destinaţia favorită fiind Canada. Acest fenomen a fost constatat mai ales după alegerile de "SuperTuesday", în cadrul cărora Donald Trump a câştigat în şapte din cele 11 state în care au avut loc alegeri primare republicane. Sesizând amploarea fenomenului, tabloidul New York Daily News a publicat un "ghid de fugă din America preşedintelui Trump".

BANCHERUL

Alior Bank are planuri ambiţioase in Romania: vrea sa atragă 800.000 de clienţi in următorii 5 ani

Alior Bank a anunţat in 1 februarie ca la doar 6 luni de la încheierea acordului cu Telekom, a reuşit sa se înregistreze la BNR ca sucursala a unei bănci străine, după finalizarea procedurilor ce permit băncilor europene sa ofere servicii in alte tari (servicii tip paşaport), fără a fi nevoie sa se înregistreze ca societate românească. Acum, banca poloneza îşi dezvăluie planurile ambiţioase si strategia din Romania, care prevăd atragerea a 800.000 de clienţi in următorii 5 ani, aproape câţi clienţi are acum ING Bank. Înfiinţată in 2008, Alior Bank are o poveste de mare succes in Polonia.

După eşecul relaţiei cu minoritatea gălăgioasa, bancherii fac un apel la majoritatea tăcută

Cele doua asociaţii ale băncilor (ARB si Patronatul) au organizat ieri una dintre rarele lor conferinţe de presa, pentru a face un apel, care a sunat aproape (melo)dramatic pe alocuri, la aşa-zisa "majoritate tăcută" din Romania, reprezentata de clienţii băncilor cu depozite si cei bun-platnici cu credite, firme si asociaţii de afaceri, pentru a se opune legii privind darea in plata a caselor ipotecate in vederea iertării de datorii, care ar avantaja doar o minoritate gălăgioasa, reprezentata in principal de cei cu credite in franci elveţieni si de speculatorii imobiliari. Băncile sunt nevoite sa facă acest apel disperat, dar îndreptăţit, după ce au eşuat in a rezolva problemele clienţilor cu dobânzi mari la credite, din cauza clauzelor abuzive, dar mai ales ale celor cu credite in franci elveţieni, cărora li s-a dedicat legea privind darea in plata. Bancherii sunt nevoiţi acum sa facă fata unei legi absurde si extremiste, după ce anii trecuţi au respins implementarea legii falimentului personal, care ar fi putut fi o cale de rezolvare a problemelor clienţilor băncilor.

CURENTUL

Iliescu a semnat ilegal decretul de ucidere a Ceauşeştilor. Omorul nu se prescrie

Ce îl sperie cel mai tare pe Ion Iliescu este hârtia semnată pe 24 decembrie 1989 de el deşi la acea vreme era încă directorul Editurii Tehnice. Prin hârtia redactată şi semnată Iliescu a înfiinţat un "Tribunal Militar Excepţional" care să-i judece pe Nicolae şi Elena Ceauşescu. La punctul 1 din acest "Decret" se declara ca "urgenţa este impusă de dorinţa, în acest caz, a tuturor cetăţenilor cinstiţi ai României". La punctul 2 se stabileşte că acest "Tribunal Militar Excepţional" - infiinţat de Ion Iliescu - va judeca această cauză "în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare, în ceea ce priveşte procedura şi dreptul material penal". Iar la punctul 3 se preciza că "acest tribunal va fi alcătuit în componenţa stabilită de Legea pentru organizarea judecătorească". În încheiere, documentul este semnat de Ion Iliescu, care se autodeclara, pe 24 decembrie 1989, "preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale". Doar că Iliescu a devenit preşedintele CFSN pe 26 decembrie

Transferuri - de Tia Serbanescu

Mihalache s-a lăudat la Londra că "ţara începe să fie eliberată de corupţie" deşi în urmă cu câţiva ani era în tabăra cealaltă iar unele din declaraţiile sale erau de Mahalache. Cel adus cu mandat la DNA a fost însă deputatul Cristian Rizea, candidatul PSD la primăria sectorului 5 (fostă Vanghelie). Poreclit "Cristi Ferrari", Rizea spera să devină Cristi Ferentari numai că s-ar putea să devină Cristi Rahova căci DNA a emis cerere pentru arestarea sa iar Dragnea, care l-a sancţionat fiindcă voia să organizeze un miting anti PSD, n-are niciun motiv să-l salveze. Acuzat de trafic de influenţă şi spălare de bani, Rizea susţine, fireşte, că e victimă politică. Prins cu 300.000 de euro în plus, Rizea a zis că banii i-au fost împrumutaţi de o persoană pe care a cunoscut-o aşteptând la acelaşi dentist. Cum stăteau ei acolo, cu fălcile umflate şi dureri de măsele, unuia dintre pacienţi i-a venit o idee analgezică: nu vreţi să vă dau 300.000 de euro ca să mai scap de dureri, îmi faceţi un serviciu mai ales că n-am unde să-i mai pun, am congelatorul plin. Iar Rizea, naiv, i-a luat sacoşa cu bani şi a păţit-o.

EVENIMENTUL ZILEI

Detractorii de ieri, lăudătorii de azi ai Regelui Mihai | Regele şi Patria

Regele Mihai I este grav bolnav şi s-a retras din viaţa publică. Politicienii s-au întrecut în mesaje ipocrite de regret şi încurajare. Printre ei, Ion Iliescu, Petre Roman sau Sergiu Andon, oameni care, în urmă cu 20 de ani, aruncau cu noroi în Majestatea Sa. Până în 1997, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, s-a opus din răsputeri revenirii în ţară a Regelui Mihai. Acelaşi Ion Iliescu s-a declarat miercuri îngrijorat de starea sănătăţii fostului suveran. Alta era situaţia în 1990 când el se afla la Palatul Cotroceni, iar premier era Petre Roman. Atunci, Regele a încercat pentru prima dată să revină în ţară. Puterii de la Bucureşti i-a fost frică de faptul că acesta ar putea destabiliza România. Drept urmare, Familia Regală a aterizat pe Otopeni dar n-a mai ajuns la Curtea de Argeş.

Avertisment: România riscă să piardă 3,4 miliarde de euro

Comisarul pentru politică regională, Corina Creţu, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de ritmul lent cu care România deschide sesiunea de proiecte pentru exerciţiul financiar 2014-2020. Oficialul european a avertizat autorităţile că, pe termen scurt, există riscul de a pierde 3,4 miliarde de euro dacă nu se iau măsuri imediate. Invitată la o conferinţă de evaluare a impactului Programului Operaţional Regional 2007-2013, Corina Creţu a vorbit despre necesitatea unei planificări strategice şi a unei mai bune pregătiri a proiectelor pentru ca 2016 să nu fie un an pierdut în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Proiectele privind reţelele de transport, programele de reciclarea deşeurilor şi infrastructura în sănătate au fost menţionate de oficialul european printre cele care nu produc rezultatele aşteptate. Autorităţile române nu au trimis nici până acum documentaţia necesară pentru cele trei spitale regionale a căror lansare a avut loc anul trecut şi sunt 150 de milioane de euro care aşteaptă să fie accesaţi.

Avertisment de la doi mari bancheri: Dobânzile negative vor fi un dezastru pentru economie

In ultima perioada doua nume mari ale finanţelor au făcut declaraţii in care practic afirma acelaşi lucru: ultima politica implementata de băncile centrale - dobânzile negative - nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala, scrie AdmiralMarkets.ro. In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan, fost preşedinte al Fed, spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investiţiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investiţii este data de incertitudinea fata de viitor si "vinovatul" pentru acest lucru sunt politicile băncilor centrale care urmăresc dobânzi zero sau chiar negative. Dobânzile zero sau negative au doua influente in pieţele financiare: încurajează speculatorii pe termen scurt si descurajează investitorii pe termen lung. Mervyn King, fostul guvernator al Băncii Angliei, susţine aceeaşi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pieţele financiare si au creat dezechilibre majore intre ţări.

Directorul SRI, la bilanţul DIICOT

Directorul SRI, Eduard Hellvig a declarat, în discursul ţinut la bilanţul DIICOT, că permanenta cooperare a SRI cu DIICOT "este esenţială pentru securitatea românilor, într-o lume care nu mai e de mult predictibilă sau sigură", în contextul în care România, din postura de graniţă externă a Uniunii Europene, se confruntă cu ameninţări din ce în ce mai complexe şi atipice. Oficialul serviciului secret a subliniat că terorismul, migraţia ilegală, criminalitatea informatică, traficul de droguri sau alte reţele de criminalitate organizată au atins cote alarmante, "care ne obligă la adaptare şi reacţie rapidă, de la stoparea acţiunilor extremiste împotriva ordinii constituţionale, până la destructurarea unor grupări infracţionale vinovate de fraudarea masivă a bugetului asigurărilor de sănătate, de la anihilarea unor reţele de trafic de droguri, până la capturarea unor grupări implicate în trafic de personae".

CCR: Persoanele condamnate în baza interceptărilor făcute de servicii nu pot cere revizuirea sentinţei

Persoanele condamnate în urma interceptărilor ori filajelor ce constituie probă la dosar nu pot scăpa de sentinţă, potrivit unei decizii luate în urmă cu o lună de Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de servicii. Judecătorii constituţionali susţin că în ceea ce priveşte senţintele stabilite până acum şi în care nu a fost sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect sunt "facta praerita", asta însemnând fapte care ţin de domeniul trecutului, "de vreme ce cauzele au fost definitiv şi irevocabil soluţionate".

Donald Tusk, către imigranţi: "Nu veniţi în Europa!"

Preşedintele Consiliului European a avertizat imigranţii ilegali să nu vină în Europa, pentru că-şi riscă viaţa şi banii degeaba. Tusk a vizitat Macedonia, Grecia şi Turcia, state cheie în rezolvarea crizei refugiaţilor, pentru a ajunge la un acord care să stopeze afluxul către Occident. Mai mult de 25.000 de imigranţi au rămas blocaţi în Grecia, din cauza controalelor stricte introduse la graniţe, care au condus la o criză umanitară. Ieri, un grup de imigranţi a blocat o linie de cale ferată de partea elenă a frontierei cu Macedonia, pentru a protesta faţă de restricţiile impuse. Mai multe state balcanice au decis să permită intrarea pe teritoriul lor doar a sirienilor şi irakienilor, iar Austria a limitat drastic numărul azilanţilor ce pot fi primiţi. După ce s-a întâlnit cu premierul grec, Alexis Tsipras, Tusk a făcut apel la "toţi potenţialii imigranţi economici", indiferent de unde vin. "Nu veniţi în Europa! Nu credeţi ce vă spun traficanţii! Nu vă riscaţi viaţa şi banii pentru nimic!", a spus el.

JURNALUL NATIONAL

Dragnea nu-l mai tolerează pe Zgonea

Război în toată regula la vârful PSD. Liviu Dragnea pune presiune pe Valeriu Zgonea şi-i cere să-şi demită apropiaţii din secretariatul Camerei Deputaţilor. Acesta refuză însă să-şi sacrifice amicii pentru orgoliul şefului său de partid. Între timp, ancheta internă pe disfuncţionalităţile sistemului electronic de vot ar putea ajunge la parchet. Liviu Dragnea nu renunţă uşor. La mai bine de două săptămâni de la controversatul vot din plen care a dus la respingerea legii toleranţei, liderul PSD e nemulţumit că nu s-au găsit vinovaţii. Aşa că săptămâna aceasta i-a băgat în şedinţă pe reprezentanţii conducerii Camerei Deputaţilor şi le-a cerut să rezolve problema. "Cineva trebuie să plătească. Nu se poate ca nimeni să nu-şi asume responsabilitatea", s-ar fi adresat preşedintele social-democraţilor lui Valeriu Zgonea. Surse parlamentare au declarat pentru Jurnalul Naţional că principalul vizat de furia lui Dragnea este secretarul general al Camerei Deputaţilor, Adrian Panciu.

Firmele fără cetăţenie, problemă pentru economie

În România, există 29 de firme "fără cetăţenie", după cum le denumeşte Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), care ar putea pune probleme altor câtorva zeci sau sute de firme. Concret, aceste firme au la conducere sau sunt administrate de persoane apatride, iar în cazul în care se produc ilegalităţi, prejudiciile sunt aproape imposibil de recuperat. În capul listei firmelor "fără cetăţenie", furnizată de Registrul Comerţului, este o bancă şi una destul de importantă. Acţionarii sau administratorii acestor firme sunt persoane care s-au născut fie în România, fie în Palestina sau Iordania, iar acum sunt fără cetăţenie. Firmele lor sunt înregistrate în oraşe precum Timişoara sau Craiova, dar pot avea afaceri în întreaga ţară.

Topografii, împinşi să încalce Codul Civil

Topografii braşoveni nu mai au acces total la cărţile funciare, spre deosebire de colegii lor de breaslă din toată ţara. Speriaţi de protestele de acum două săptămâni, şefii lor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Braşov le-au îngrădit accesul la actele din cărţile funciare care le furnizau informaţii necesare în identificarea cu acurateţe a terenurilor. Vlad Valeriu Cristian, topograf, spune că până acum, aşa cum prevede legea, putea să consulte documentaţia din cărţile funciare. "Dacă am de măsurat un teren, nu e normal să identific vecinii? Au luat măsura asta să nu mai descoperim noi mânăriile pe care le fac unii şi alţii", susţine acesta.

NATIONAL

Oprea vinde tot: si partidul, si terenuri!

Pus sub învinuire in al doilea dosar penal, Gabriel Oprea se retrage de sub lumina reflectoarelor politice: a demisionat din fruntea UNPR. Ca orice conducător care se respecta, Oprea l-a desemnat pe succesorul la comanda: "Interimatul funcţiei va fi asigurat de Neculai Ontanu". Oprea a avut grija sa adauge ca adevăratul moştenitor al UNPR este altul: "Pentru viitorul preşedinte al partidului, opţiunea mea este Valeriu Steriu, un om al cărui profesionalism este recunoscut de toate partidele si un lider cu potenţial deosebit". Neaşteptata retragere a lui Oprea din politica de top i-a făcut pe unii sa-si dezlege gura si sa nareze cu subiect si predicat cum incearca fostul lider UNPR sa scape rapid si de proprietăţile deţinute. "Oprea îşi vinde tot!" susţin respectivii, povestind cum fiul lui Gabriel Oprea a fost auzit, într-o cafenea selecta, cum ii spunea unui agent imobiliar că tatăl sau vrea să-si vândă toate terenurile deţinute. Aviz procurorilor amatori de punerea sechestrelor!

DNA pregăteşte autobuzul pentru Secretariatul General al Guvernului!

"Ţigănia" din dosarul instrumentat de către procurorii anticorupţie si care ii are in centru pe deputaţii Mădălin Voicu si Nicu Păun va continua sa facă noi si noi victime. Un nou val de suspecţi cu nume grele si funcţii pe măsura este pe cale de a intra in malaxorul Justiţiei. Cu toţii, in general, pentru comiterea aceloraşi fapte de abuz in serviciu pentru sprijinirea reţelei coordonate de către influentul lider al minorităţii tigăneşti, celebrul Nicky Scorpion. Cert este ca in schema oficialităţilor la care s-a apelat pentru acordarea de fonduri pentru pretinsa calificare profesionala a unui număr uriaş de rromi, structurile de informaţii par sa-l fi identificat atât pe Ion Moraru, fostul secretar general al Guvernului, pe care toţi liderii politici il numeau cu teama drept "Nenea", dar si pe mai mulţi înalţi funcţionari din cadrul SGG.

Ministerul de Finanţe o da pe fata: combaterea evaziunii fiscal e un joc de glezne

Nivelul de încredere dintre contribuabil si ANAF ca organ de control nu a fost demult atât de jos pentru ca, ani de zile, nu s-a făcut nimic in combaterea evaziunii fiscale, a fost vorba de un joc de glezne, a declarat secretarul de stat in Ministerul Finanţelor Gabriel Biriş.

Petrolul iranian poate intra in Europa prin Romania

Identificarea unor rute de acces al hidrocarburilor iraniene pe piaţa europeana prin Romania, care sa asigure, in viitor, dezvoltarea coridorului energetic dinspre Iran către Europa, a fost una dintre temele discuţiei dintre secretarul de stat din Ministerul Energiei, Aristotel Jude, si ministrul adjunct al Petrolului din Iran, Amir Zamaninia. Intalnirea a avut loc la sediul Ministerului Petrolului din Iran, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei. In cadrul intrevederii au fost abordate aspecte legate de etapele si procedurile pe care companiile romanesti ar putea sa le urmeze pentru a accesa piata serviciilor din industria de petrol si gaze naturale din Iran, precum si cele in raport cu participarea la explorarea, dezvoltarea si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale din Iran.

PUTEREA

Băncile trec la represalii în scandalul "dării în plată"

Tot mai multe voci critică proiectul Legii dării în plată, aprobat zilele trecute în unanimitate de Senat, şi care acum se "pregăteşte" de votul în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. Dacă în urmă cu câteva zile, analistul financiar Ilie Şerbănescu atrăgea atenţia, pentru ziarul PUTEREA, că, dacă legea va fi aplicată, băncile se vor "răzbuna" tot pe clienţi şi vor mări avansul la credite, acum, reprezentanţii Asociaţiei României a Băncilor (ARB) afirmă că plafonul de 150.000 de euro, introdus în textul legii, rezolvă un singur aspect solicitat în cererea de reexaminare a Preşedinţiei, însă rămân multe alte puncte nerezolvate. De asemenea, preşedintele ARB, Sergiu Oprescu, subliniază că urmează o înăsprire a condiţiilor de creditare şi o majorare a costurilor odată cu aprobarea legii, iar cei care vor dori să ia credite în viitor trebuie să ştie ce a generat această situaţie.

Carpatica Asig, preluată de Fondul de Garantare a Asiguraţilor

Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) este noul administrator temporar al Carpatica Asig, după ce ASF a decis sancţionarea membrilor Consiliului de Administraţie şi ai conducerii executive a societăţii cu retragerea aprobării. Fondul va reprezenta astfel asiguratorul temporar. Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, au fost reţinuţi, alături de alte cinci persoane, de procurorii DIICOT Sibiu. Potrivit unor surse judiciare, alături de Ilie şi Oprea Carabulea, au fost reţinuţi Angela Toncescu, Liviu Stoicescu, Maria Cosa, Georgeta Crideanu şi Gheorghe Năsaru, în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri la sediile Carpatica Asig SA, într-un dosar de delapidare şi spălare de bani.

ROMANIA LIBERA

Legea dării în plată, argumente pro şi contra

Bancherii anunţă dobânzi şi garanţii mai mari pentru creditele ipotecare, care vor afecta şansele tinerilor de a-şi cumpăra o casă. Susţinătorii proiectul condamnă băncile pentru panica pe care o crează pe un subiect fals. Bancherii consideră că au pierdut lupta mediatică privind introducerea legii dării în plată, dar continuă să avertizeze că actul normativ va avea consecinţe majore asupra sistemului bancar şi asupra românilor, dacă va fi adoptat. Miza lor este scoatea din prevederile legii a programului prima casă. De cealaltă parte, unul dintre iniţiatorii legii dării în plată, avocatul Gheorghe Piperea, afirmă că pretenţiile băncilor sunt nejustificate. " Nu s-a pus niciodată problema ca legea să afecteze garanţia statului român, acordată prin acest program, ci să elibereze de datorii persoanele fizice", afirmă avocatul, care crede că până la finalul anului România va fi lovită de o nouă criză financiară.

Interviu. Gheorghe Piperea,: Sistemul bancar şi piaţa imobiliară sunt într-o criză perpetuă

Un raport ING arată că un amendament prin care s-ar exclude Programul "Prima Casă" din legea dării în plată, în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională pe actul normativ, "ar reduce costurile potenţiale pentru bănci, limitând posibilitatea unor eventuale abuzuri". Raiffeisen Bank estimează că deputaţii ar putea accepta modificări la proiectul de lege, care a fost adoptat deja de Senat. Avocatul Gheorghe Piperea, un susţinător consacrat al legii dării în plată, explică într-un interviu pentru "România liberă", că Programul "Prima Casă" nu poate fi eliminat dintre prevederile acestui proiect şi susţine că România va fi lovită spre finalul anului de o nouă criză financiară locală, care va creşte numărul de credite neperformante.

Un nou proiect care aduce privilegii politicienilor

Deputaţii şi senatorii care au exercitat un mandat complet în Parlament şi au studii superioare pot deveni funcţionari publici fără a da concurs, se arată într-o propunere legislativă înregistrată recent la Senat. Posturile vor putea fi ocupate chiar şi de cei care au făcut poliţie politică. Cei 37 de senatori de la PSD, UNPR, PNL, ALDE şi in­de­pendenţi, iniţiatori ai propunerii legislative, consideră că la desemnarea funcţionarilor publici trebuie luată în calcul şi "experienţa dobândită pentru a ocupa diferite funcţii de conducere". Potrivit modificării propuse, la statutul funcţionarilor publici, aceştia sunt definiţi drept "persoanele numite în condiţiile legii într-o funcţie publică", adică pe legislaţia în vigoare, cărora li se adaugă "senatorii şi deputaţii care au exercitat un mandat complet de parlamentar".

ZIARUL FINANCIAR

Bancherii au coborât din turnul de fildeş şi ies la atac împreună

Liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi/sau la Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), s-au adunat ieri în premieră la aceeaşi masă într-o tentativă care poate fi interpretată drept tardivă, de a combate pe aceeaşi voce legea dării în plată. Sergiu Oprescu - preşedinte ARB şi CEO al Alpha Bank, Steven van Groningen - preşedinte CPBR şi CEO al Raiffeisen Bank, Sergiu Manea - CEO al BCR, Mihai Bogza - preşedinte CA Bancpost, Radu Gheţea - CEO CEC Bank, Michal Szczurek - CEO al ING Bank şi Florin Dănescu - preşedinte executiv al ARB au prezentat punctul de vedere al comunităţii bancare despre impactul pe care legea dării în plată îl va avea pentru bănci, dar şi pentru întreaga economie. "Nota de plată" după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români, au avertizat bancherii.

Românii aduc bani la bănci la fel ca acum un an, dar bancherii plătesc dobânzi la jumătate

Marja de câştig a băncilor a ajuns la 5,8 puncte procentuale în ianuarie pe segmentul în lei, maximul din septembrie 2013. Clienţii persoane fizice au adus la bănci în luna ianuarie depozite în lei de 7,1 miliarde de lei (echi­valentul a 1,6 miliarde de euro), cu doar 500 mil. lei în scădere faţă de nivelul din prima lună din 2015. În intervalul de 12 luni, bonificaţia medie plătită de bancheri s-a înjumătăţit, la 1,3% pe an, potrivit datelor BNR. Prin urmare se poate discuta de o preferinţă a românilor pentru constituirea depo­zitelor bancare, o variantă preferată în detri­mentul "banilor păstraţi la saltea" sau al altor plasamente, chiar dacă bonificaţiile plătite de bănci s-au înjumătăţit. Iar scăderile de dobândă medie au continuat nu doar pe segmentul populaţiei, ci şi pe cel al companiilor.

Piaţa de asigurări fierbe. Dosarele trecutului ies din sertare. Trei foşti şefi au ajuns pe mâna procurorilor

Asigurările, o piaţă de două miliarde de euro pe an, au devenit cel mai anchetat sector din economie. Piaţa asigurărilor, unul dintre cele mai zbuciumate sectoare ale economiei, primeşte o nouă lovitură, după ce procurorii DIICOT au scos la iveală faptul că încă un şef al instituţiei care supraveghează piaţa a fost implicat în acţiuni infracţionale menite să protejeze interesele unui anumit jucător din piaţă. Cel mai recent nume apărut pe lista pro­curorilor este cel al Angelei Toncescu, unul dintre cei mai influenţi şefi ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), în prezent preşedinte al consiliului de administraţie al Carpatica Asig, companie care se confruntă de mai bine de un an cu grave probleme financiare şi care se află la un pas de lichidare.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
Electromagnetica
BTPay
cautavocat.ro
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

06 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9036
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9186
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4789
Gram de aur (XAU)Gram de aur274.4439

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro