Salvaţi Copiii România avertizează că proiectul legislativ care obligă asociaţiile şi fundaţiile să facă publică identitatea tuturor finanţatorilor nu ar aduce un plus real de transparenţă fiscală, deoarece mecanismele de control şi raportare există deja, ci ar avea ca efect principal descurajarea donaţiilor, intimidarea donatorilor şi stigmatizarea întregului sector neguvernamental. Organizaţia susţine că propunerea legislativă L233/2026, înregistrată la Senat şi care vizează completarea Senatul României prin modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, ar institui un mecanism de „supraveghere colectivă nejustificată”, aplicabil tuturor ONG-urilor, indiferent dacă există sau nu suspiciuni concrete de nereguli.
• Risc de infringement şi precedent european
Potrivit organizaţiei, proiectul este incompatibil cu standardele europene privind libertatea de asociere şi protecţia datelor personale. Reprezentanţii Salvaţi Copiii invocă hotărârea Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din 18 iunie 2020 în cauza C-78/18, prin care Ungaria a fost sancţionată pentru o lege similară ce impunea organizaţiilor civice să declare şi să publice finanţările provenite din străinătate. Instanţa europeană a stabilit atunci că astfel de obligaţii reprezintă restricţii discriminatorii şi nejustificate, contrare libertăţii de circulaţie a capitalurilor şi articolelor 7, 8 şi 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la respectarea vieţii private, protecţia datelor personale şi libertatea de asociere. „Avertizăm că adoptarea unei legislaţii similare ar expune România unui risc real de procedură de infringement”, subliniază organizaţia.
• Donatorii ar putea fi expuşi public
Salvaţi Copiii atrage atenţia că publicarea identităţii persoanelor fizice care donează către ONG-uri constituie o prelucrare de date cu caracter personal reglementată de Uniunea Europeană (GDPR) şi de Legea nr. 190/2018. În opinia organizaţiei, astfel de informaţii pot dezvălui indirect opiniile politice, convingerile religioase sau susţinerea unor cauze sociale, categorii de date care beneficiază de un regim special de protecţie conform articolului 9 din GDPR. „Prin instituirea unor obligaţii generalizate de transparenţă forţată, inutilă şi imposibil de pus în practică, proiectul de lege intenţionează să creeze un mecanism de supraveghere colectivă nejustificată”, afirmă organizaţia.
• ONG-urile sunt deja supuse unor controale riguroase
Organizaţia subliniază că sectorul nonprofit din România este deja supus unor obligaţii extinse de raportare şi control. Printre acestea se numără: depunerea declaraţiilor fiscale şi a situaţiilor financiare anuale la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; înscrierea în Registrul entităţilor pentru care se acordă deduceri fiscale; raportarea beneficiarilor reali conform Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor; audituri independente şi controale efectuate de autorităţile naţionale şi europene;
publicarea rapoartelor de activitate şi a bilanţurilor în Monitorul Oficial al României.
În plus, proiectele finanţate din fonduri europene sau naţionale sunt verificate de instituţii precum Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană şi Oficiul European de Luptă Antifraudă.
• Impact direct asupra copiilor vulnerabili
Reprezentanţii Salvaţi Copiii afirmă că efectul cel mai grav al noilor obligaţii ar fi afectarea capacităţii organizaţiilor de a furniza servicii esenţiale copiilor şi familiilor vulnerabile. „Acestea ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esenţiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate şi comunităţilor defavorizate, în condiţiile în care serviciile socio-educaţionale ori medicale nu pot acoperi integral nevoile lor”, se arată în comunicat. Organizaţia consideră că iniţiativa legislativă porneşte de la o premisă greşită, potrivit căreia întregul sector nonprofit ar trebui tratat ca suspect, în lipsa unor indicii concrete de încălcare a legii.
• Dialog, dar opoziţie fermă
Salvaţi Copiii România îşi exprimă opoziţia fermă faţă de proiectul de lege, însă spune că rămâne deschisă unui dialog constructiv cu iniţiatorii şi autorităţile legislative. Potrivit organizaţiei, preocupările legitime privind transparenţa finanţării ONG-urilor pot fi soluţionate prin instrumentele deja existente, fără a introduce măsuri care ar putea încălca dreptul european şi ar afecta libertatea de asociere. Iniţiativa legislativă L233/2026 propune ca toate asociaţiile şi fundaţiile din România să declare public identitatea persoanelor fizice şi juridice care le finanţează. Nerespectarea acestei obligaţii ar putea conduce la suspendarea activităţii organizaţiei. Criticii proiectului susţin că măsura nu este proporţională cu scopul urmărit şi că riscă să descurajeze donaţiile private, într-un sector care asigură servicii sociale, educaţionale şi medicale esenţiale pentru zeci de mii de beneficiari din România.























































Opinia Cititorului