English
Reporter: Care a fost evoluţia industriei tutunului, în acest an?
Carmina Fuste: Philip Morris România a continuat tranziţia către produsele fără fum şi a rămas un partener strategic al statului român şi un motor al exporturilor. România este un pilon al transformării în cadrul Philip Morris International (PMI). Fabrica noastră din Otopeni, retehnologizată pentru producerea consumabilelor pentru alternativele inovatoare fără fum, este una dintre cele trei unităţi de producţie din Europa, alături de cele din Grecia şi Italia, care asigură 75% din producţia PMI globală a PMI pentru aceste produse. În prezent, peste 90% din producţia fabricii este exportată în 54 de ţări de pe cinci continente, iar valoarea exporturilor de produse fără fum a depăşit 1 miliard de lei în 2024 şi a contribuit pozitiv la balanţa comercială. Trendul s a menţinut şi în 2025, pe fondul investiţiilor în capacităţi pentru alternativele fără fum. Aceste cifre confirmă că tutunul încălzit a devenit o categorie-cheie pentru exporturile României, depăşind chiar produse tradiţionale precum vinul sau grâul.
Am accelerat tranziţia către produsele fără fum prin investiţii semnificative în strategia „multicategory”. Aceasta include patru categorii de produse inovatoare - de la dispozitive care încălzesc tutunul până la pliculeţe cu nicotină pentru uz oral. Am modernizat canalul de retail IQOS pentru a oferi utilizatorilor o experienţă premium, am extins prezenţa în retailul tradiţional şi modern şi am creat o echipă naţională B2C, dedicată interacţiunii directe cu consumatorii în magazine. În tot acest context, comunicarea noastră rămâne una responsabilă: ne adresăm exclusiv utilizatorilor adulţi de nicotină, în canale cu verificare a vârstei, cu mesaje factuale şi avertismente explicite privind riscurile. Respectăm nu doar legea, ci şi propriul nostru Cod de Marketing. În România, am consolidat acest standard prin măsuri ferme de prevenire a accesului minorilor, inclusiv angajamente la punctul de vânzare.
Reporter: Cum apreciaţi calendarul de accizare a produselor din tutun şi ce credeţi că ar trebui făcut pentru îmbunătăţirea fiscalităţii din domeniu?
Carmina Fuste: Calendarul multianual actual este, fără îndoială, un exemplu de bună practică la nivelul UE, şi chiar la nivel internaţional: etapizat, anunţat din timp, cu acoperire pentru toate categoriile relevante şi cu o diferenţiere proporţională cu profilul de risc. A oferit predictibilitate bugetului şi mediului de afaceri şi a creat cadrul corect pentru un parteneriat funcţional cu autorităţile. Într-o regiune în care şocurile fiscale alimentează fluxuri transfrontaliere şi ilicitul, consecvenţa acestui model a protejat încasările şi a stabilizat piaţa legală - o lecţie confirmată şi de experienţele europene recente.
Din 2027, odată cu încheierea actualului calendar, prioritatea este continuitatea: un nou calendar multianual, cu ajustări moderate şi pre-anunţate, care să evite salturile bruşte, să păstreze tratamentul coerent al categoriilor şi să limiteze presiunile transfrontaliere. Într-un context economic volatil, predictibilitatea rămâne infrastructura invizibilă a economiei: protejează veniturile publice, dă încredere investiţiilor şi descurajează economia subterană. Să consolidăm ceea ce funcţionează - transparenţă, etapizare şi reguli proporţionale cu riscul - şi să oferim pieţei un orizont clar post-2027, în logica aceluiaşi „win-win” instituţional care a livrat rezultate până acum.
Reporter: Cum caracterizaţi legislaţia din domeniu? Ce consideraţi că ar trebui modificat la proiectele legislative din Parlament?
Carmina Fuste: Legislaţia din România a făcut corect diferenţa între produsele din tutun pentru fumat şi categoriile fără fum şi a introdus, în mod explicit, o abordare proporţională cu riscul în Codul fiscal. Clarificarea şi menţinerea acestei diferenţieri creează o arhitectură coerentă pentru noile categorii, precum tutun încălzit şi pliculeţe cu nicotină. Pentru România, diferenţierea rămâne esenţială pentru a proteja veniturile, pentru a favoriza tranziţia fumătorilor adulţi către produse cu impact mai redus asupra sănătăţii decât continuarea fumatului şi pentru a menţine competitivitatea capacităţilor industriale şi a exporturilor.
Este important ca legislaţia să fie ancorată în dovezi şi să ţină pasul cu ştiinţa: definiri clare, cerinţe tehnice actualizate şi reguli proporţionale cu riscul pentru produsele fără fum, astfel încât adulţii care altfel ar continua să fumeze să primească informaţii factuale şi protecţia minorilor să fie întărită. O legislaţie ancorată în date validate ştiinţific oferă consumatorilor adulţi informaţii corecte, iar autorităţilor instrumente mai bune pentru a limita ilicitul. O astfel de abordare face regulile mai eficiente şi previzibile, reduce presiunile transfrontaliere şi sprijină obiectivele de sănătate publică.
Reporter: Ce investiţii aveţi în derulare privind produsele alternative şi ce planuri aveţi legat de acestea, pentru următorii ani?
Carmina Fuste: Am continuat şi în acest an procesul de retehnologizare a fabricii din Otopeni - producţia acesteia fiind în permanenţă adaptată la noile produse pe care le dezvoltă compania. Este o investiţie strategică, care consolidează poziţia României ca hub industrial regional pentru alternativele fără fum. În ceea ce priveşte produsele, am lansat ZYN, pliculeţele cu nicotină pentru uz oral, şi dispozitive de ultimă generaţie din gama IQOS ILUMA i sau în ediţii limitate, care aduc un plus de inovaţie şi confort pentru utilizatori. Aceste lansări confirmă rolul strategic al ţării noastre în planurile PMI şi angajamentul nostru de a oferi fumătorilor adulţi alternative fundamentate ştiinţific. La nivel global, compania a investit peste 14 miliarde de dolari în cercetarea, dezvoltarea şi comercializarea produselor fără fum, iar peste 1.500 de experţi lucrează în centrele noastre din Elveţia şi Singapore pentru a extinde cel mai avansat portofoliu din industrie.
Planurile noastre pentru următorii ani sunt clare: vom continua să consolidăm capacităţile de producţie pentru consumabilele destinate produselor fără fum, să extindem universul comercial şi să investim în servicii dedicate consumatorilor - de la experienţe adaptate nevoilor, la canale de vânzare moderne şi suport post-vânzare. Toate aceste investiţii susţin obiectivul strategic al companiei: accelerarea tranziţiei către un viitor fără fum şi înlocuirea completă a ţigărilor cu alternative mai puţin dăunătoare decât continuarea fumatului.
De ce sunt importante investiţiile? Impactul lor este deja vizibil în economia României, dar şi la nivelul Uniunii Europene. În 2023, în România, Philip Morris International a generat un impact economic total de 10,1 miliarde lei - echivalent cu 0,63% din PIB - şi a plătit taxe în valoare de circa 4 miliarde lei, reprezentând 7,8% din totalul accizelor colectate şi 0,9% din TVA naţională. De asemenea, compania a susţinut peste 9.000 de locuri de muncă create prin efecte directe, indirecte şi induse, iar numărul angajaţilor direcţi a crescut cu 31% între 2021 şi 2023, ajungând la peste 1.500 de persoane.
Reporter: Ce traiectorie are cererea pe piaţa produselor fără fum?
Carmina Fuste: Cererea pentru produsele fără fum creşte încet, dar constant, iar potenţialul de creştere este încă mare. România a fost a patra piaţă la nivel global în care Philip Morris International a lansat IQOS, dispozitivul care încălzeşte tutunul fără să îl ardă. De la lansare şi până în prezent, peste o jumătate de milion de fumători adulţi din România au ales această alternativă, ceea ce confirmă interesul crescut pentru soluţii mai bune decât continuarea fumatului.
Cu toate acestea, după un deceniu de informare despre aceste produse, ponderea lor în totalul pieţei rămâne redusă, raportat la cele aproximativ patru milioane de fumători adulţi din România. Această discrepanţă evidenţiază o provocare majoră: lipsa de informare corectă şi persistenţa miturilor legate de produsele fără fum. Iar rolul nostru este esenţial: trebuie să explicăm clar că problema reală este arderea tutunului, nu nicotina în sine. Arderea generează compuşii nocivi şi potenţial nocivi responsabili pentru bolile asociate fumatului.
În concluzie, cererea pentru produsele fără fum este în creştere, dar pentru a accelera această tendinţă este nevoie de eforturi comune - industrie, autorităţi, societate civilă -, pentru a combate dezinformarea şi a oferi fumătorilor acces real la alternative mai bune. Numai astfel putem transforma această tendinţă într-o schimbare de substanţă, cu impact pozitiv asupra sănătăţii publice.
Reporter: Cum caracterizaţi contrabanda cu tutun şi ce acţiuni a întreprins compania în acest an pentru combaterea ei?
Carmina Fuste: Contrabanda cu produse din tutun rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru industrie, autorităţi şi societate în ansamblu. Deşi România a reuşit să menţină o rată relativ scăzută a comerţului ilicit - 5,9% în 2024, conform raportului KPMG publicat anul acesta, impactul economic este semnificativ: peste 1,5 miliarde de ţigarete ilegale consumate şi pierderi de aproximativ 268 de milioane de euro la bugetul de stat. Este echivalentul a cel puţin 50 de kilometri de cale ferată modernizată - o imagine clară a oportunităţilor ratate.
Această performanţă relativ bună, în comparaţie cu alte state europene precum Franţa sau Ţările de Jos, se datorează în mare parte colaborării eficiente dintre autorităţile române, industrie şi partenerii instituţionali. Monitorizarea constantă a pieţei, măsurile de control la frontieră şi campaniile de informare au contribuit la menţinerea sub control a fenomenului. Philip Morris România colaborează activ cu autorităţile pentru consolidarea securităţii la frontiere şi pentru susţinerea unui cadru fiscal stabil şi predictibil. Credem că predictibilitatea fiscală este esenţială pentru combaterea comerţului ilicit. Experienţa altor ţări arată că majorările bruşte de taxe pot alimenta piaţa neagră, aşa cum s-a întâmplat în Franţa sau Belgia.
Totuşi, apar noi provocări. Observăm un fenomen emergent: produse legale, dar accizate mai puţin în ţări vecine, ajung în România prin import paralel, profitând de liberalizarea frontierelor. Acest lucru subliniază nevoia unui cadru fiscal armonizat la nivel regional, pentru a nu periclita eforturile deja depuse.
Reporter: Ce perspective consideraţi că are piaţa tutunului în următorii cinci ani?
Carmina Fuste: Industria tutunului trece printr-o transformare accelerată. Industria tutunului de astăzi nu mai este cea de acum 20 de ani şi nici peste 10 ani nu va mai fi la fel ca acum. La fel, nici compania noastră nu va mai fi aceeaşi peste zece ani. Însă un lucru este clar: în viitor, vor fi mai puţine ţigări şi mai multe alternative inovatoare, cu potenţial de a reduce impactul fumatului asupra sănătăţii publice. Aşa cum spunea CEO-ul Philip Morris International, Jacek Olczak, „locul ţigărilor este în muzee”. Este o viziune pe care o împărtăşim şi o susţinem prin investiţii consistente - peste 14 miliarde de dolari la nivel global - în cercetare, dezvoltare şi comercializarea produselor fără fum. Astăzi, 41% din veniturile globale ale PMI provin deja din această categorie, iar ambiţia noastră este ca, până în 2030, două treimi din veniturile nete să provină din produse fără fum.
Europa joacă un rol esenţial în această tranziţie: 15 din cele 19 fabrici PMI din UE produc deja produse fără fum. România este un exemplu elocvent - fabrica noastră din Otopeni este un hub strategic pentru producţia şi exportul acestor produse în 54 de pieţe de pe cinci continente. Lansarea unor produse precum IQOS ILUMA i One şi ZYN reflectă nu doar diversificarea portofoliului, ci şi adaptarea la nevoile în schimbare ale consumatorilor.
Cererea este alimentată de o informare corectă a consumatorilor adulţi, de accesul la alternative fundamentate ştiinţific şi de un cadru legislativ care încurajează inovaţia. Ritmul tranziţiei către produsele fără fum depinde, însă, de politicile publice de reducere a fumatului adoptate la nivel naţional. Cu o colaborare eficientă între industrie şi autorităţi, putem accelera această schimbare şi contribui la un viitor fără fum, cu beneficii reale pentru sănătatea publică şi pentru economie.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
