The Guardian: Capacitatea de apărare a Uniunii Europene rămâne sub semnul întrebării

Capacitatea UE de a răspunde la o invazie străină până în 2030 rămâne sub semnul întrebării din cauza dependenţei continue de SUA şi a sistemelor naţionale de apărare fragmentate, potrivit unui raport al auditorului său oficial, relatează publicaţia The Guardian, citată de News.ro.

Curtea Europeană de Conturi (CEC) afirmă că UE este mult mai bine pregătită decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022, dar că atingerea obiectivului său privind pregătirea de apărare până la sfârşitul deceniului va fi dificilă, conform sursei.

„Atingerea pregătirii de apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opiola, membru al CEC care a condus analiza politicii de apărare a UE, publicată joi, potrivit publicaţiei.

„Există încă dificultăţi majore, precum sistemele naţionale fragmentate sau blocajele industriale. De asemenea, ne bazăm în continuare pe Statele Unite”, atrage atenţia Opiola, informează sursa citată.

Într-un interviu acordat ziarului The Guardian, el a subliniat că UE ar putea „încă să înregistreze progrese majore” dacă ar creşte semnificativ cheltuielile pentru apărare şi ar extinde rapid producţia de muniţie, conform sursei.

Între 2020 şi 2025, statele membre ale UE au majorat cheltuielile pentru apărare cu 79%, ca răspuns la ameninţarea rusă şi ca efort tardiv de a îndeplini obiectivele de cheltuieli stabilite de NATO, iar în noiembrie 2024, UE şi-a îndeplinit angajamentul de a furniza Ucrainei 1 milion de cartuşe, dar cu opt luni întârziere faţă de termenul stabilit, potrivit publicaţiei.

Anul trecut, UE şi-a stabilit obiectivul de a atinge pregătirea de apărare până în 2030, după ce serviciile de informaţii au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să declanşeze un război de amploare în Europa în jurul acelei perioade, potrivit sursei.

Autoritatea de supraveghere financiară a blocului european afirmă că trebuie depăşite dificultăţi majore pentru a atinge acest obiectiv, definit de un auditor principal drept „deţinerea autonomiei strategice” şi „capacitatea de a susţine în mod independent un război de intensitate ridicată”, conform sursei.

Auditorul principal a afirmat că UE este mai bine pregătită decât în 2019, când a fost efectuată o evaluare similară, dar avertizează că fragmentarea industriilor naţionale de apărare şi „cooperarea insuficientă” dintre guvernele UE au contribuit la riscul de duplicare a cheltuielilor sau la existenţa unor lacune persistente în ceea ce priveşte capacităţile militare, conform sursei.

Un exemplu emblematic al disfuncţionalităţii, deşi nu este menţionat în raport, este decizia Franţei şi a Germaniei de a renunţa la un proiect de 100 de miliarde de euro pentru construirea unui avion de vânătoare comun, deoarece companiile coordonatoare nu au reuşit să-şi rezolve disputele privind conducerea şi controlul, informează sursa citată.

Raportul a evidenţiat o posibilă tensiune între nevoile pe termen scurt de pe câmpul de luptă şi politica „Cumpăraţi produse europene”, care vizează reducerea dependenţei de furnizorii străini, conform sursei.

Între februarie 2022 şi iunie 2023, 78% din achiziţiile în domeniul apărării efectuate de guvernele UE au provenit din afara blocului, SUA reprezentând singure 63%, potrivit unui studiu citat de CEC, informează sursa citată.

Auditorul principal a afirmat că achiziţiile din SUA au crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, „ceea ce era de înţeles, deoarece UE trebuia să găsească capacităţi disponibile rapid”, iar raportul arată că se observă „primele semne de îmbunătăţire a situaţiei respective”, deşi auditorii nu au dispus de date complete pentru a trage concluzii, potrivit publicaţiei.

UE a stabilit cerinţe conform cărora de cheltuielile comune de apărare ar trebui să beneficieze industriile de apărare naţionale sau cele ale ţărilor strâns asociate, precum Ucraina şi Norvegia, totuşi, s-au permis anumite flexibilităţi în cazurile în care Europa nu este în măsură să producă la timp aprovizionări critice, conform sursei.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a afirmat că solicitarea Ucrainei privind rachetele de interceptare Patriot „ar necesita o derogare” de la regulile care impun un conţinut european majoritar: „Decizia finală aparţine statelor membre şi, desigur, speranţa noastră este ca aceasta să fie acordată în curând”, a spus purtătorul de cuvânt, conform sursei.

Auditorul principal a afirmat că, uneori, „poate fi logic” să se achiziţioneze din exterior „atunci când există o nevoie urgentă pe termen scurt”, persoana respectivă a adăugat că, inclusiv dacă se achiziţionează ceva ce nu este disponibil la nivel intern, ar trebui să existe întotdeauna un plan referitor la modul în care să se dezvolte acea capacitate critică pe termen lung în cadrul UE, informează sursa citată.