45% dintre consumatori spun că nu mai revin într-un restaurant dacă servirea este lentă

O masă servită cu întârziere poate genera pierderea clienţilor, în condiţiile în care 45% dintre consumatori declară că aşteaptă să fie serviţi, dar nu mai revin în restaurant, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei. Tema eficienţei operaţionale în bucătărie a fost analizată în cadrul evenimentului Intimate Roundtable Conversations, organizat pe 29 septembrie 2026 la Bucureşti.

La discuţie au participat Dragoş Bercea (Corporate Executive Chef City Grill Group), Paul Iulian Deaconu (Head of HoReCa Sales METRO România), Radu Vona (Co-owner Must Bistro & MADRE), Daniela Corbu (Business Development Manager DELI Group Professional Services) şi Florin Maxim (fondator Hospitality Culture Institute). Experţii au subliniat că eficienţa unui restaurant trebuie evaluată prin prisma experienţei clientului, incluzând timpul de aşteptare, constanţa calităţii şi claritatea comunicării în caz de întârziere.

Diferenţa dintre timpul efectiv de preparare şi durata totală de aşteptare poate fi semnificativă, un exemplu prezentat fiind o pizzerie unde coacerea dura câteva minute, însă comanda a ajuns la masă după aproximativ 50 de minute. Măsurarea intervalului dintre comandă şi servire ajută la identificarea blocajelor, în timp ce comunicarea din timp a întârzierilor le permite clienţilor să îşi ajusteze aşteptările.

Varietatea din meniu influenţează întreaga activitate a localului, fiecare ingredient suplimentar implicând achiziţie, depozitare, inventariere şi riscuri de expirare. Analiza meniului trebuie să încorporeze costul ingredientelor, timpul de muncă şi echipamentele necesare. De asemenea, pregătirea angajaţilor pentru mai multe posturi şi utilizarea reţetelor clare contribuie la menţinerea calităţii produselor.

Controlul costurilor şi măsurarea randamentului ingredientelor influenţează resursele alocate preparatelor, un preţ mai mic de achiziţie putând fi anulat de pierderile mai mari din producţie. Tehnologia sprijină activitatea prin standardizarea comenzilor, integrarea gestiunii stocurilor, utilizarea sistemelor digitale în bucătărie şi implementarea unor soluţii bazate pe inteligenţă artificială pentru monitorizarea deşeurilor alimentare.