Antireforma administratiei publice locale

Valentin M. Ionescu
Ziarul BURSA #Politică / 20 noiembrie

Valentin M. Ionescu

Lansarea ideei de „reformă a administraţiei locale”/”administrativ teritoriale” la sfârşitul lunii octombrie de către PSD a creat în rândul politicienilor un sentiment contradictoriu care trece de la un entuziasm debordant la reţinere sau ostilitate. Deşi în guvernul Bolojan, PSD s-a opus vehement oricărei măsuri de ajustare structurală a administraţiei locale, de data asta Sorin Grindeanu a anunţat că îşi asumă „cu toate riscurile” „reforma teritorială şi că va prezenta Guvernului un proiect de lege în acest sens, în luna noiembrie 2026. Între timp, domnul Grindeanu şi domnul Benea (responsabil cu tema) s-au întrecut în declaraţii cu privire la comasarea unui număr de comune care variază de la 429 la 1500, a unui număr de 119 orase, cu desfiinţarea a 18000 de posturi de consilieri locali şi desfiinţarea primăriei Capitalei.

Problema este că, deşi s-au invocat tot felul de criterii, mai cu seamă numărul scăzut de locuitori (Legea nr. 351/2001) şi incapacitatea multor primării de a se susţine financiar, nu există un obiectiv măsurabil care să fundamenteze o asemenea reorganizare, nu există nici o evaluare sau măcar monografii făcute pe localităţi, un plan de aplicare, un calcul de impact. Nimic. Ci doar o grabă inexplicabilă de a desfiinţa nişte localităţi şi eventual judeţe, după cum vrea gruparea Grindeanu din PSD. Această reorganizare, denumită pretenţios „reformă a administraţiei publice locale” seamănă mai degrabă cu eliminarea puterii pe plan local a PNL UDMR şi eventual a unei părţi din PSD care nu face parte din gruparea Grindeanu.

Antireforma administratiei publice locale

Reorganizarea administrativ-teritorială nu poate avea ca obiectiv decât creşterea calităţii serviciilor publice, dezvoltarea economică şi eficienţa managementului public la nivel local. Despre calitatea servicilor publice, domnul Benea a făcut la un moment dat referire, amestecând această idee cu reducerea cheltuielilor publice. Numai că reducerea cheltuielilor publice este o măsură, nu este un obiectiv per se, iar PSD nu are nici o estimare. Fără îndoială, că este necesar că administraţia să-şi reducă cheltuielile, dar asta este o măsură care ar susţine eficienţa administraţiei publice. Am subliniat acest aspect întrucât, PSD improvizează reorganizarea administrativ - teritorială, ca să-şi mascheze propriile interese politice, în perspectiva alegerilor locale de peste 2 ani.

• Cum se face o reformă a administraţiei publice

PSD a anunţat public şase criterii privind comasarea localităţilor: a) populaţia şi demografia; b) sustenabilitatea economică; c) capacitatea administrativă; d) conectivitatea şi infrastructura; e) accesul la servicii publice; f) specificul geografic şi istoric. La prima vedere, aceste criterii sunt corecte, doar că sunt eliminate alte criterii esenţiale unui stat democratic şi modern.

1. Criterii economice şi de eficienţă

- Dimensiunea optimă a populaţiei. Literatura vest-europeană (ex. reformele din Danemarca, Olanda sau Suedia) caută pragul minim de locuitori necesar pentru a susţine financiar servicii complexe (educaţie, asistenţă socială, infrastructură de utilităţi) fără costuri administrative fixe disproporţionate. Acest criteriu îl regăsim în varianta guvernului Bolojan şi în propunerea PSD.

- Capacitatea fiscală şi autonomia financiară. Criteriul analizează măsura în care unitatea administrativă îşi poate acoperi cheltuielile de funcţionare şi investiţii din venituri proprii, reducând dependenţa de transferurile de la bugetul central. Este un criteriu pe care îl regăsim atât în propunerea guvernului Bolojan, cât şi a PSD.

- Internalizarea externalităţilor. În teoria americană a federalismului fiscal, graniţele administrative ar trebui să coincidă cu aria geografică în care sunt consumate serviciile publice (de exemplu, transportul public, gestionarea deşeurilor, educatia), pentru a evita situaţia în care locuitorii unei localităţi folosesc infrastructura unui oraş vecin fără a contribui la taxele acestuia. Această problemă nu este deloc abordată, deşi este posbil să fie soluţionată involuntar cu ocazia anumitor comasări.

2. Criterii de optimizare a serviciilor

- Accesibilitatea şi proximitatea. În unităţile administrativ-teritorial mari, cetăţenii pot percepe administraţia ca fiind îndepărtată şi birocratică. Prin comasare, în varianta PSD nu se va rezolva problema asta. Unele servicii poate se vor desfiinţa, altele vor rămâne. Nu se ştie. PSD se fereşte să desfiinţeze serviciile locale şi să concedieze angajaţii, ceea ce înseamnă că nu restructurează serviciile publice. În acest caz se pune întrebarea de ce mai face comasarea şi ce cheltuieli vor reduse. Se desfiinţează doar posturi de consilieri locali. Nu susţin că este un lucru rău că vor dispărea mulţi consilieri locali, dar nu este suficient. Ce se va face cu serviciile publice, deocamdată nu există răspuns. Cum se va face digitalizarea, în condiţiile în care atât la nivel central, cât şi nivel local digitalizarea este un dezastru ?

3. Criterii funcţionale, geografice şi de coeziune

- Bazinele de ocupare a forţei de muncă şi navetismul. Trebuie luat în calcul delimitarea unităţilor administrativ - teritoriale în funcţie de fluxurile zilnice de mobilitate (unde locuiesc oamenii versus unde muncesc şi îşi fac cumpărăturile). PSD nu ţine cont de asta deocamdată.

- Accesibilitatea geografică şi infrastructura. Timpul necesar unui cetăţean pentru a ajunge la centrul administrativ, la spital sau la şcoală, ţinând cont de relief (zone montane, izolate) şi de reţeaua de transport. PSD nu are răspuns la acest criteriu, dar este posibil sa fie soluţionat involuntar prin comasare.

- Identitatea istorică, culturală şi socială. În Europa de Vest (ex. Franţa, Elveţia, Germania), apartenenţa comunitară şi identitatea locală sunt tratate ca factori critici. Ignorarea lor duce adesea la blocaje politice şi la respingerea reformelor prin referendum. Problemele ce ţin de cultura comunitaţii locale vor fi un mare obstacol în calea comasării, aspect pe care PSD îl ignoră si probabil ca de aceea dl. Benea insistă pe aprobarea unei legi cu asumarea răspunderii şi comasări obligatorii, ceea ce este nedemocratic. Nu există monografii locale şi elaborarea acestora se face într-un termen de 9-12 luni, în funcţie de mărimea echipelor desemnate. S-au mai facut in trecut, dar nu sunt actualizari. Nu există evaluari recente pe localitati, Cum este posbil în acest context să fie elaborată o lege care să treacă prin parlament în martie 2027, fără evaluări şi dezbatere în comunităţi? Aşa ceva este o dovadă a superficialităţi cu care se tratează reorganizarea administrativ - teritorială, lipsă de democraţie şi că interesele PSD nu au nimic de a face cu interesul public.

4. Consolidare vs. Cooperare intercomunitară

Literatura comparată evidenţiază două modele principale de aplicare a acestor criterii:

- Modelul nordic / anglo-saxon (Consolidarea prin fuziune). Aplicat în ţări precum Danemarca (reforma din 2007), Marea Britanie sau în anumite provincii canadiene, pune accent pe eficienţa economică şi capacitatea administrativă, rezultând în comune/municipalităţi foarte mari (adesea cu peste 20.000-50.000 de locuitori).

- Modelul sud-european şi american (Fragmentarea + Cooperare). Teoria americană a Public Choice (Charles Tiebout, Vincent şi Elinor Ostrom) susţine că existenţa mai multor localităţi mici creează competiţie între administraţii. În ţări precum Franţa, Elveţia sau SUA, se preferă păstrarea identităţii localităţilor mici şi rezolvarea problemelor de scară prin asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI), districte speciale sau guvernanţă metropolitană. Acest ultim model se foloseşte şi în România.

Prin urmare, reorganizarea administrativ-teritorială are o dimensiune economică (prin dezvoltare policentrica), financiară, de inovare publică (transformare digitală, laboratoare de inovare publică) şi una administrativă.

Potrivit criteriillor PSD, partea economică şi inovarea sunt neglijate complet, iar partea administrativă este tratată deficitar. PSD se concentrează excesiv pe criteriul demografic, iar aspectul de sustenabilitate fiscală este abordat superficial întrucât nu s-au făcut analize de capacitate fiscală şi funcţională.

În varianta PSD reducerea de cheltuieli nu este cunoscută, în schimb se vehiculează ideea acordării unor stimulente pentru comasare voluntară.

Prin urmare, nu avem nici o reformă, ci vorbe, propagandă, imagine şi interese politice care la un moment dat vor fi mai bine cunoscute.

Cât priveşte desfiinţarea Capitalei, la care visează Grindeanu şi Benea, arată ce ce gândire şi obiective politice au aceste personaje şi că aşa zisa "reformă" nu are nimic de a face cu interesul public. Peste voinţa comunităţilor locale nu se va trece, nici în Bucureşti şi nici în ţară.

Am zis !

Să auzim de bine !

Antireforma administratiei publice locale

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3442
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8553
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7666
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.3930
Gram de aur (XAU)Gram de aur583.0471

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb