„Slopaganda” domină alegerile intermediare din SUA: peste 187 de milioane de dolari cheltuiţi pe reclame generate de AI, iar platformele se confruntă cu dificultăţi în monitorizare

Ciclul electoral intermediar din SUA a fost dominat de „slopaganda”, adică reclame de campanie care conţin clipuri şi imagini generate de inteligenţa artificială, ceea ce creează o nouă provocare pentru Instagram, YouTube şi X în eforturile lor de a monitoriza platformele. Termenul „slopaganda” datează de la începutul anului trecut, când un grup de experţi în AI l-a folosit într-o lucrare pentru a descrie un fenomen nou care combină „slop”-ul generat de AI cu propaganda şi dezinformarea.

Nu există o lege federală cuprinzătoare care să reglementeze utilizarea sau dezvăluirea AI în reclamele politice, iar deşi există aproximativ 30 de legi statale cu cerinţe diferite privind utilizarea şi dezvăluirea AI, candidaţii nu le respectă întotdeauna. Pe site-urile internet de top operate de Meta, Google şi SpaceX a lui Elon Musk, utilizatorii întâlnesc reclame generate de AI şi postări generate de AI distribuite de politicieni, alături de videoclipuri şi clipuri autentice.

Peste 187 de milioane de dolari au fost cheltuiţi pe aproape 300 de reclame generate sau îmbunătăţite de AI, potrivit unei analize publicate săptămâna trecută de Wesleyan Media Project. Organizaţia spune că aceasta este aproape sigur o subevaluare, deoarece multe reclame nu conţin menţiuni de dezăvuire. Raportul a constatat că peste 90% din cheltuieli au provenit de la candidaţi republicani, un comitet al partidului republican sau un grup înclinat spre republicani, iar majoritatea nu includ dezvăluiri.

CNBC a găsit o serie de reclame generate de AI care rulează online fără dezvăluiri, inclusiv un videoclip fals al guvernatoarei democrate a New York-ului, Kathy Hochul, postat de contracandidatul ei, republicanul Bruce Blakeman. În Texas, candidatul republican la Senat, Ken Paxton, a creat un videoclip generat de AI care îl arată pe contracandidatul democrat James Talarico făcând declaraţii controversate, cu o dezvăluire de trei secunde care apare intermitent la mijloc, iar videoclipul este distribuit ca conţinut organic pe YouTube şi X de campania lui Paxton. Campaniile Blakeman şi Paxton nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

YouTube a declarat pentru CNBC că aplică „etichete proeminente conţinutului AI realist” şi că, pentru conţinutul organic, candidaţii politici pot solicita eliminarea acestuia acolo unde faţa lor pare a fi modificată sau generată de AI, iar pentru advertiseri se cere dezvăluirea când o reclamă electorală conţine persoane sau evenimente sintetice sau modificate digital. Google, compania-mamă a YouTube, cere, de asemenea, reclamelor politice să finalizeze procesul de verificare a reclamelor electorale şi să includă menţiuni „plătit de”. X spune că advertiserii trebuie să respecte legile aplicabile, punând responsabilitatea pe advertiser, nu pe platformă, iar compania nu a răspuns solicitării CNBC de comentarii. Meta a făcut referire la ghidurile sale privind reclamele politice, inclusiv la restricţiile privind utilizarea acestora în săptămâna dinaintea alegerilor, şi menţine o bibliotecă de reclame politice, iar în iunie a intensificat etichetarea, adăugând un nou instrument „despre această reclamă” pentru reclamele despre care Meta detectează că au fost create cu instrumente AI terţe.

Un risc pe care platformele tehnologice îl au cu AI generativă este acela de a fi rugate să creeze imagini şi videoclipuri înşelătoare. Brennan Center for Justice a testat ChatGPT, Gemini, Grok, Claude, Perplexity şi DeepSeek pentru disponibilitatea lor de a facilita conţinut înşelător, iar studiul din august a constatat că multe modele pot evita generarea de conţinut în jurul conspiraţiilor cunoscute, dar pot fi în general manipulate să creeze material înşelător. Un retest al platformelor în octombrie a constatat că ChatGPT a făcut progrese, începând să redirecţioneze solicitările de imagini electorale dăunătoare către ilustraţii, astfel încât să arate ca benzi desenate, sau refuzând să acţioneze asupra lor.

O serie de politicieni naţionali încearcă să abordeze problema. Actul pentru Protejarea Alegerilor împotriva AI Înşelătoare, susţinut de senatori din ambele partide, ar interzice distribuirea cu bună ştiinţă de videoclipuri sau audio generate de AI în mod semnificativ înşelător despre candidaţi federali. Alte proiecte de lege sunt conduse de democraţi în Congres, inclusiv Actul privind Reclamele AI, care urmăreşte să extindă interdicţiile actuale privind denaturarea campaniilor pentru a include conţinutul generat de AI. Niciunul dintre proiectele de lege propuse nu a avansat din comisie.