AEI: România, fruntaşă la scumpirea alimentelor şi vulnerabilă la efectele deciziilor administrative

Datele Eurostat privind inflaţia aşimentară din Uniunea Europeană arată că România s-a situat în 2025 pe primul loc la creşterea preţurilor la alimente, conform unui comunicat de presă remis redacţiei de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI). România a înregistrat o creştere de 6,7%, de peste două ori mai mare decât media UE, de 2,8%, se arată în comunicat.

AEI transmite că aceste date reprezintă rezultatul unei combinaţii de politici publice, vulnerabilităţi structurale şi decizii amânate, iar semnalele pentru 2026 indică nu o corecţie, ci un risc real de agravare, conform comunicatului de presă.

Intenţia Guvernului de a introduce un preţ administrativ la gaze pentru populaţie creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie, subliniază sursa citată.

Analiza AEI arată că acest tip de intervenţie nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra preţurilor finale ale bunurilor de larg consum, potrivit comunicatului.

Estimările indică, conform sursei precizate, o posibilă creştere a preţului gazelor pentru industrie până la 15% faţă de nivelul din 2025. Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluţie nu poate rămâne fără consecinţe, subliniază comunicatul. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în preţul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă, evidenţiază sursa.

Prognozele publicate de Banca Centrală Europeană indică o încetinire a inflaţiei în zona euro, rata generală fiind estimată să scadă către intervalul 1,6-2,0%, în timp ce inflaţia alimentară s-ar situa în jurul valorilor de 2,4-2,7%, subliniază comunicatul remis redacţiei. În ceea ce priveşte energia, aceasta ar putea avea, în ansamblu, un efect neutru sau chiar unul uşor negativ asupra inflaţiei din Europa, conform sursei menţionate.

Comunicatul arată că Banca Naţională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an, după o inflaţie totală de 8,6% în 2025. Valoarea marchează diferenţe majore între componentele inflaţiei, alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puţin probabilă, potrivit sursei precizate.

Gazul natural şi energia electrică se reflectă în preţul alimentelor prin trei canale esenţiale, arată sursa: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire), transportul şi depozitarea (lanţuri frigorifice, logistică) şi inputurile agricole (îngrăşăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Efectul se multiplică pe întreg lanţul de producţie atunci când unul dintre aceste canale este afectat, subliniază comunicatul de presă.

Estimările AEI arată că inflaţia alimentelor în România în 2026, într-un scenariu cu gazele pentru industrie mai scumpe cu 15%, ar putea ajunge la cca. 7,5-9,0%, conform comunicatului de presă.

Diferenţa inflaţiei alimentelor în România, faţă de Uniunea Europeană ar deveni astfel şi mai pronunţată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026, subliniază sursa citată.

AEI atrage atenţia că, dacă hrana rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, inflaţia alimentară nu mai poate fi privită ca un simplu indicator secundar, conform comunicatului remis redacţiei. Fără decizii care să ia în considerare efectele în lanţ ale intervenţiilor administrative, România riscă să nu fie doar lideră în rândul ţărilor cu scumpiri, ci şi un exemplu clar al modului în care costurile unor erori ascunse ajung inevitabil în farfuria consumatorului, subliniază comunicatul.