Separatiştii din Parti Quebecois (PQ) au câştigat alegerile provinciale din Quebec, revenind la putere după mai bine de un deceniu şi promiţând organizarea unui nou referendum privind independenţa provinciei, notează AFP, citată de Agerpres.
Revenirea PQ la guvernare reprezintă o nouă provocare pentru premierul canadian Mark Carney, în condiţiile în care conflictul comercial cu Statele Unite continuă, iar în provincia petrolieră Alberta se manifestă, de asemenea, tendinţe separatiste, informează AFP, citată de Agerpres.
După numărarea a peste 92% dintre buletinele de vot, PQ obţinuse 27% din sufragii, urmat de Parti liberal du Quebec (PLQ), cu 24%, Parti conservateur du Quebec (PCQ), cu 21%, şi Coalition avenir Quebec (CAQ), formaţiunea de centru-dreapta aflată la putere din 2018, cu 14%. Quebec solidaire (QS) a obţinut 12% din voturi, notează AFP, citată de Agerpres.
Liderul PQ, Paul Saint-Pierre Plamondon, avocat în vârstă de 49 de ani, va deveni astfel premierul Quebecului, provincie cu competenţe extinse şi aproximativ 9 milioane de locuitori. Guvernul său va fi însă unul minoritar, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Susţinătorii săi reuniţi la Montreal au scandat „Le Quebec, un pays” („Quebecul, o ţară”), slogan asociat mişcării separatiste, după anunţarea rezultatelor, relatează AFP, citată de Agerpres.
PQ şi-a reafirmat promisiunea de a organiza un referendum privind independenţa Quebecului, însă Plamondon a precizat că nu intenţionează să îl convoace înainte de încheierea mandatului lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2029. El a argumentat că actualul conflict comercial dintre Statele Unite şi Canada nu oferă „un climat senin pentru a reflecta la viitorul nostru”, notează AFP, citată de Agerpres.
Dacă va fi organizat, acesta ar fi al treilea referendum privind independenţa Quebecului, după cele din 1980 şi 1995. La scrutinul din 1995, tabăra favorabilă independenţei a pierdut la o diferenţă foarte mică, informează AFP, citată de Agerpres.
Chestiunea independenţei a divizat în mod tradiţional provincia între „suveranişti”, care susţin separarea de Canada, şi „federalişti”. Ideea unui nou referendum revine însă pentru prima dată în aproximativ 30 de ani în centrul dezbaterii politice din Quebec, potrivit AFP, citată de Agerpres.
În pofida victoriei PQ, sprijinul pentru independenţa provinciei rămâne redus. Un sondaj recent indica faptul că doar 31% dintre locuitorii Quebecului ar vota „da” pentru separarea de Canada, notează AFP, citată de Agerpres.
Analiştii apreciază că succesul PQ a fost alimentat mai degrabă de nemulţumirea alegătorilor faţă de guvernul aflat la putere, în special în privinţa costului vieţii şi a sistemului de sănătate, decât de susţinerea independenţei, relatează AFP, citată de Agerpres.
Deşi un referendum pare încă îndepărtat, instalarea unui guvern separatist în Quebec complică relaţia dintre provincie şi Ottawa, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Paul Saint-Pierre Plamondon a sugerat deja că va trata relaţia cu guvernul federal drept un „raport de forţe”. „Dacă Quebecul nu este «respectat (...) nu voi băga sub preş faptul că acest lucru este inacceptabil»”, a declarat el joi, notează AFP, citată de Agerpres.
Întrebat luni, la Ottawa, despre rezultatul scrutinului, Mark Carney a evitat să comenteze şi a spus că doreşte să „lucreze” cu orice guvern ales, relatează AFP, citată de Agerpres.
Plamondon a promis şi eliminarea legăturilor Quebecului cu monarhia britanică, inclusiv prin eliminarea finanţării reprezentantei Coroanei în provincie. Rolul acesteia, inclusiv promulgarea legilor provinciei, este însă prevăzut în Constituţia Canadei, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Canada este membră a Commonwealthului, iar şeful statului este regele Charles al III-lea. Plamondon a calificat monarhia drept o „mascaradă care costă bani” şi a spus că fondurile respective ar putea fi folosite pentru reducerea numărului persoanelor fără adăpost, notează AFP, citată de Agerpres.




























































Opinia Cititorului