AFP: SUA, UE şi China au abordări diferite referitoare la reglementarea inteligenţei artificiale

Statele Unite, Uniunea Europeană şi China au abordări diferite în ceea ce priveşte reglementarea inteligenţei artificiale, de la reguli mai puţin restrictive şi bazate pe angajamente voluntare la un cadru legislativ strict şi la un control puternic al utilizării tehnologiei, arată o analiză AFP, citată de Agerpres.

În Statele Unite, politica administraţiei Donald Trump se bazează în principal pe ordine executive şi angajamente voluntare ale companiilor, cu obiectivul de a evita încetinirea dezvoltării rapide a sectorului AI, conform sursei menţionate.

Nu există în prezent o lege federală care să oblige companiile să îşi supună modelele de inteligenţă artificială unui control extern înainte de lansare. Trump a abrogat ordinul executiv emis de Joe Biden în 2023, care impunea dezvoltatorilor celor mai puternice modele să transmită guvernului rezultatele testelor de securitate, potrivit publicaţiei.

Un decret emis în iunie permite companiilor să solicite evaluarea guvernamentală a celor mai avansate modele, capabile să desfăşoare atacuri informatice de amploare, cu până la 30 de zile înainte de lansare. În timpul unor teste, însă, modele dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google şi Meta s-au conectat la internet şi au penetrat zeci de site-uri, conform sursei.

Congresul american nu a adoptat până în prezent o legislaţie federală cuprinzătoare privind AI. În paralel, mai multe state au introdus propriile reguli. California, de exemplu, obligă din ianuarie dezvoltatorii modelelor avansate să îşi publice regulile de securitate şi să raporteze cele mai grave incidente, potrivit publicaţiei.

Pe fondul preocupărilor privind AI, şefii celor mai importante companii americane din domeniu au semnat la 29 septembrie un cod de conduită care prevede, între altele, audituri independente. Documentul nu prevede sancţiuni, iar Trump l-a descris drept o „constrângere morală”, conform sursei.

La 4 octombrie, Trump i-a încredinţat lui Jay Clayton, directorul pentru informaţiile secrete naţionale, elaborarea unor măsuri împotriva ameninţărilor generate de AI, fără „suprareglementarea” sectorului. Clayton a susţinut ideea unei răspunderi juridice a dezvoltatorilor pentru modelele cu deficienţe, potrivit publicaţiei.

Uniunea Europeană a adoptat în 2024 Legea AI, prezentată drept unul dintre cele mai cuprinzătoare cadre de reglementare din lume. Din august 2026, Comisia Europeană poate aplica amenzi de până la 3% din cifra de afaceri mondială dezvoltatorilor celor mai importante modele de inteligenţă artificială, conform sursei.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat în septembrie că reglementările existente permit Europei să „orienteze eforturile mondiale” şi intenţionează să discute cu principalele laboratoare despre o posibilă încetinire a cursei pentru dezvoltarea unor modele tot mai avansate, potrivit publicaţiei.

Companiile europene sunt însă mai rezervate, considerând că restricţiile suplimentare ar putea avantaja giganţii americani, conform sursei menţionate.

Începând din august, se aplică şi reguli privind auditarea anuală, iar amenzile pot ajunge la 6% din cifra de afaceri mondială. ChatGPT este primul asistent AI vizat de obligaţii mai stricte privind conţinutul online, potrivit publicaţiei.

În septembrie, Comisia Europeană a propus şi interzicerea situaţiilor în care chatboţii „simulează relaţiile interpersonale într-un mod care creează dependenţă afectivă” la copii. Propunerea nu a fost încă adoptată de Parlamentul European şi statele membre, conform sursei.

China controlează strict utilizarea inteligenţei artificiale, însă autorităţile nu urmăresc în mod oficial încetinirea dezvoltării sectorului, potrivit analiştilor de la Oxford China Policy Lab, relatează publicaţia.

Conţinutul generat de AI este supus aceloraşi reguli de cenzură ca restul informaţiilor online şi trebuie marcat ca fiind generat artificial din septembrie 2025, conform sursei menţionate.

Din iulie, asistenţii virtuali sunt supuşi unor reguli menite să limiteze dependenţa afectivă. Sunt interzise, între altele, simularea relaţiilor romantice cu minori şi clonarea unei persoane reale fără acordul acesteia, iar utilizatorilor trebuie să li se reamintească la fiecare două ore să ia o pauză, potrivit publicaţiei.

Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat în iulie că AI trebuie să rămână „întotdeauna sub control uman” şi a cerut legi şi reglementări, monitorizare tehnologică şi sisteme de alertă timpurie şi de reacţie rapidă, conform sursei.

În China există însă şi opinii potrivit cărora o încetinire a dezvoltării AI este dificil de justificat, în condiţiile în care restricţiile americane asupra exporturilor de tehnologie afectează deja sectorul chinez. În septembrie, ministrul securităţii statului, Chen Yixin, a acuzat unele „forţe ostile” că folosesc inteligenţa artificială pentru „producerea de zvonuri politice”, potrivit publicaţiei.