English
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, susţine că economia României va creşte şi în 2026, cu cel puţin 1% şi că adevăratul risc nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, conform unui mesaj publicat pe Facebook.
Nazare subliniază că România nu este într-o criză economică, iar definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei, conform postării. Nazare mai spune că datele INS de vineri arată o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României, potrivit sursei menţionate.
„România menţine o creştere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilităţii bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false. Am analizat cu atenţie datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spaţiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric şi al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală - iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spaţiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut - este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanţă chiar şi în condiţii de stress”, spune Nazare, pe Facebook.
Mai mult decât atât, economia României va creşte şi în 2026 - cu cel puţin 1%, adaugă el, potrivit sursei precizate.
„Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituţii internaţionale - FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România - din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaţionali o fac deja. Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. -0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecţii după ani de creştere accelerată pe consum”,afirmă ministrul Finanţelor.
Alexandru Nazare subliniază în textul postării că România nu este într-o criză economică.
„Definiţia statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată - şomaj în creştere accelerată, scădere puternică a producţiei, prăbuşire a investiţiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetineşte, dar nu se contractă. Astfel, faţă de informaţiile alarmiste propagate cu atâta uşurinţă în spaţiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări fireşti a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare”, declară Nazare.
Ministrul Finanţelor a declarat că datele INS arată scăderi ale PIB-ului şi în primele două trimestre din 2024, de câte -0,4% faţă de trimestrele anterioare, şi a precizat că anul respectiv a fost unul de corecţii necesare, potrivit sursei citate. El a subliniat că alternativa la măsurile adoptate ar fi fost un scenariu pesimist, în care România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi făcut imposibilă plata salariilor, pensiilor şi ar fi lăsat mii de oameni fără locuri de muncă, adaugă sursa. Totodată, ministrul a menţionat că scenariul negativ a fost evitat prin stabilizarea finanţelor publice, menţinerea ratingului de ţară, protejarea fondurilor europene şi crearea bazelor unei creşteri sănătoase, bazate pe investiţii şi nu pe datorie sau consum excesiv, conform textului postării.
Ministrul a mai precizat că investiţiile au înregistrat o creştere susţinută, având ca pilon central investiţiile publice, care au atins în 2025 un nivel record de peste 138 de miliarde de lei, fonduri resimţite deja şi care vor avea efect şi în perioada următoare, potrivit sursei citate. De asemenea, exporturile au susţinut economia, majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor, de 2,6%, mai arată postarea. Şomajul s-a menţinut la un nivel redus, de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau probleme serioase pe piaţa muncii, iar depozitele populaţiei în bănci au continuat să crească, semn al stabilităţii şi prudenţei financiare.
„Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiţii şi sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiţii, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanţare modernă şi stimulente reale pentru investiţii. Direcţionăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie şi resurse strategice şi susţinem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung”, afirmă Nazare, conform postării.
Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală, spune Nazare.
„Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar creşte costurile de finanţare, ar pune presiune pe ratingul de ţară şi ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de pieţe. Disciplina bugetară este condiţia stabilităţii, nu obstacolul creşterii. După 35 de ani de tranziţie, instabilitate şi şocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susţinută de investiţii, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, declară el pe Facebook.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Gresit !
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2026, 14:16)
Gresit ! Stagflatia evidenta e problema.. ca blocheaza si ultima farama de crestere din economie.
Daca Romania ar avea preturilele la inputuri sub control, n-ar conta aceasta recesiune tehnica, dar Romania are preturi mari la tot. Unde te uiti vezi cate un pret exagerat.
2. Adica in trim4 2024 e punctul dw inflexiune?!
(mesaj trimis de Opinie în data de 13.02.2026, 14:26)
Ma bucur ca indicatorii economici au rezistat si cresterea e pozitiva! dar panta e negativa, deci si acest indicator merge de fapt spre punctul de inflexiune! Din ce vedem in ziare foarte multe firme intra in insolventa, sau chiar lichidare si asta inseamna multi someri. Asa ca nu e loc pentru comenzile mastodont de inzestrarea armatei si categoric nu pentru miliardul initial de la Consoiliul pacii 0!
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2026, 14:49)
nici pt pensii speciale nu sunt bani. si redusa la minim contribuita pt ucraina. sa faca pace, boala lunga , moarte sigura.