Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că raportul privind execuţia bugetară pe trimestrul III arată un deficit sub nivelul programat, investiţii în creştere cu 48,6% şi cheltuieli de funcţionare în scădere ca pondere în PIB, însă neîncasarea ultimelor tranşe din PNRR reprezintă principalul risc pe final de an, potrivit unei postări oficiale. Datele confirmă traiectoria de consolidare fiscală, cu un deficit sub nivelul programat pentru această perioadă şi o creştere susţinută a investiţiilor: în T3, investiţiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), în creştere cu 48,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar la 9 luni investiţiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025, fondurile europene finanţând 65,6% din investiţiile publice.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%, iar veniturile din economia internă cu 10,3%, în timp ce veniturile fiscale au depăşit programul trimestrial cu 4,4%, cea mai mare contribuţie venind din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creştere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%), inclusiv ca efect al modificării cotelor în 2025. Cheltuielile de funcţionare au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflaţiei, iar ponderea acestora în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%, potrivit sursei citate.
Deficitul bugetar în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă, iar cumulat, în primele 9 luni, deficitul s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea este de la 5,31% la 3,81%, conform postării.
Nazare a avertizat însă că există un risc important pentru închiderea anului: încasarea ultimelor tranşe ale fondurilor din PNRR, iar atingerea ţintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 este condiţionată de sumele încasate efectiv până la 31 decembrie în cadrul cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6 din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB, iar veniturile înregistrate deja în execuţia bugetară pentru granturile PNRR, corespunzător plăţilor efectuate pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare în funcţie de sumele care vor fi validate şi încasate efectiv de la Comisia Europeană, potrivit ministrului. În T3, plăţile pentru proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, iar veniturile aferente acestor plăţi devin definitive doar în măsura în care Comisia Europeană validează jaloanele şi ţintele aferente. Neîncasarea acestor sume poate duce, astfel, la ajustarea veniturilor deja înregistrate şi poate pune presiune directă asupra deficitului bugetar, inclusiv asupra ţintei de 6,2% din PIB, vorbim inclusiv despre componente ale unor proiecte pentru care plăţile au fost deja efectuate, iar veniturile aferente au fost luate în calcul în execuţia bugetară, conform sursei citate.
În paralel, cheltuielile cu dobânzile statului au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele 9 luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetului şi mai puţine resurse disponibile pentru investiţii şi pentru finanţarea serviciilor publice, iar evoluţia subliniază importanţa reducerii deficitului şi a limitării costurilor de finanţare a datoriei publice. Pentru trimestrul IV, Nazare a precizat că menţin o conduită prudentă în execuţia cheltuielilor bugetare, ancorată într-un principiu fundamental: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe, iar respectarea traiectoriei de reducere a deficitului şi finanţarea investiţiilor depind, în continuare, de încasarea fondurilor programate şi de controlul cheltuielilor până la închiderea anului. Ultimul trimestru este, astfel, decisiv, iar în perioada următoare sunt analizate riguros situaţiile solicitate Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorilor principali de credite, pentru a evalua stadiul proiectelor, plăţile efectuate, obligaţiile rămase şi sursele certe de finanţare, iar pe baza acestei analize vor fi fundamentate în continuare măsurile şi deciziile necesare la nivelul Guvernului pentru menţinerea unei traiectorii sustenabile a finanţelor publice.
Ministrul a subliniat că miza respectării ţintei de deficit este direct legată de ratingul de ţară şi de costul finanţării României, iar respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este condiţia menţinerii ratingului de ţară în categoria recomandată investiţiilor şi a unor costuri de finanţare suportabile: orice derapaj s-ar traduce în dobânzi mai mari pentru stat, pentru companii şi pentru populaţie, în presiuni suplimentare asupra bugetului şi în mai puţine resurse pentru investiţii, sănătate, educaţie sau servicii publice, iar rigoarea în evaluare şi execuţie şi prudenţa rămân principiile cheie ale finalului de an, potrivit sursei citate.
























































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2026, 14:02)
Pai nu urlau PSD-istii si zabaucul ala de Peiu ca avem deficit de 9,8%? Ce panarame de oameni!!!!!!! Peiu se da mare economist!
1.1. peiu este o scursura securista (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 03.11.2026, 14:21)
un analfabet ,a participat la jefuirea Sidex Galati si Romtelecom. el primeste ordin pe zi pe unitate la fel ca lichelele ivan,chisalita,jianu,simonis etc.mananca la comanda bors. problema reala si un mare pericol pentru viitor este dobanda, la 9 luni este cu 10 miliarde mai mare decat la noua luni anul trecut. daca umfli din pix PIB-ul la fel ca in anii trecuti,logic ca deficitul "suna" mai mic .dar realitatea este alta 1% reprezinta sumele investite in economie + dobanzile mai mari.. sa vedem cu cat a crescut real PIB-ul in Trim III 2026.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 03.11.2026, 14:32)
-9,2% nu „-9,8%”
conform Eurostat (entitate UE)