Analiză Frames: Dronele din Marea Neagră se transformă în facturi la pompă pentru români

În doar două zile, Marea Neagră a trecut de la tensiune la şoc, iar pentru majoritatea românilor totul pare o ştire de pe frontul altora, însă în realitate este o ştire despre preţul plinului de motorină, potrivit unei analize realizate de think tank-ul economic Frames.

Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, încărcată cu cereale, a fost lovită de o dronă în apropierea platformei Pescăruş a OMV Petrom şi s-a scufundat, iar a doua zi alte două cargouri au fost atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei, unul dintre ele, ALFA WATAN, scufundându-se, conform analizei.

Pentru prima dată, atacurile asupra navelor comerciale au ajuns în apele economice ale unui stat NATO, potrivit sursei.

Orice transport pe mare se face cu două asigurări, respectiv poliţa obişnuită pentru marfă, care în condiţii normale costă între 0,2% şi 0,5% din valoarea încărcăturii, şi suplimentul pentru riscul de război, pe care asigurătorii îl adaugă pentru zonele de conflict, conform analizei.

Potrivit analiştilor de la Frames, în Marea Neagră acest supliment a explodat, iar încă din vară reasigurătorii au anulat masiv acoperirea pentru riscul de război, pe fondul escaladării atacurilor, iar mulţi armatori au suspendat complet cursele, invocând forţa majoră, potrivit sursei.

Pentru mărfurile care încă circulă, cum ar fi oţelul sau produsele metalurgice, primele au ajuns la 10-15 dolari pe tonă, iar asigurarea ajunge acum la 1-2% din valoarea mărfii, de câteva ori peste nivelul normal, conform analizei.

Adrian Negrescu, managerul Frames, a declarat că situaţia se agravase deja înainte de atacurile din octombrie, iar în septembrie piaţa londoneză de asigurări maritime a extins zona de risc ridicat la întreaga Mare Neagră, cu excepţia apelor teritoriale ale statelor riverane, potrivit sursei.

Negrescu a precizat că pentru o singură cursă de şapte zile primele pentru riscul de război pot adăuga sute de mii de dolari la costul unei nave, iar după ce dronele au lovit şi lângă o platformă românească este greu de crezut că asigurătorii vor reduce aceste prime, conform analizei.

Datele economice consultate de firma de consultanţă arată că o tonă de motorină costă acum, pe piaţa internaţională, peste 1.600 de dolari, iar dacă asigurarea urcă de la 0,2-0,5% din valoarea mărfii la 1-2%, costul suplimentar este de aproximativ 13-29 de dolari pe tonă, potrivit sursei.

O tonă de motorină înseamnă aproape 1.200 de litri, ceea ce se traduce în 5-12 bani în plus pe litru numai din asigurare, iar cu TVA aproximativ 6-15 bani, conform analizei.

Experţii au afirmat că pare puţin, dar este doar prima verigă, iar la asigurare se adaugă navlurile mai mari cerute de armatorii care mai acceptă cursele, ocolurile pe rute mai lungi şi mai sigure şi întârzierile în aprovizionare, toate adunându-se în preţul de la pompă, potrivit sursei.

Problema este că riscul maritim vine peste o criză a produselor petroliere, iar petrolul Brent este cu 52% mai scump decât acum un an şi a crescut cu 21% doar în ultima lună, conform analizei.

La motorină situaţia este şi mai gravă, iar cotaţiile Platts arată peste 1.600 de dolari pe tona de motorină standard, aproape dublu faţă de 2024, ceea ce reprezintă un nivel istoric, iar România este direct expusă pentru că rafinăriile proprii nu acoperă consumul şi importăm motorină, potrivit sursei.

Negrescu a declarat că, în esenţă, preţul motorinei s-a decuplat măcar parţial de preţul petrolului, iar barilul de ţiţei nu mai este singurul factor care contează, pentru că contează volumele disponibile, produsele rafinate şi presiunea pe rafinare la nivel global, regional şi naţional, conform analizei.

La pompă efectul se simte deja, iar la începutul lui octombrie motorina costa aproape 11 lei pe litru în marile oraşe, iar reducerea accizei, care ţine deocamdată preţul în frâu, expiră pe 15 octombrie, iar fără ea litrul s-ar scumpi cu aproximativ 85 de bani, atacurile de pe Marea Neagră venind exact în acest moment fragil, potrivit sursei.

În tot acest timp, statul nu are o politică închegată care să ţină cont de realitatea din piaţă, iar rafinăria Petrotel nu a fost redeschisă, deşi ar fi atenuat măcar parţial presiunea pe preţ prin volumele suplimentare de pe piaţa internă, iar acordul cu Statele Unite este explicit în această privinţă, conform analizei.

În schimb, taxele pe carburanţi rămân sus, iar bugetul încasează mai mult din fiecare scumpire, iar cu cât creşte preţul, cu atât creşte şi TVA-ul încasat pe fiecare litru, potrivit sursei.

Potrivit analiştilor de la Frames, exact de aceea tentaţia măsurilor populiste este periculoasă, iar plafonarea preţurilor sau alte intervenţii brutale într-o piaţă cu marfă puţină pot avea efectul opus celui dorit, conform analizei.

Aceştia au precizat că, dacă importatorii şi distribuitorii nu-şi mai pot acoperi costurile, pot reduce livrările, iar de la scumpire se ajunge la penurie, iar cine cedează tentaţiei intervenţioniste într-un astfel de moment se joacă cu focul, potrivit sursei.

Negrescu a declarat că este esenţial ca noul guvern, indiferent cine îl va forma, să facă o analiză temeinică a situaţiei din Marea Neagră şi a modului în care taxele influenţează preţul carburanţilor din România, conform analizei.

Negrescu a subliniat că este nevoie de o regândire a modului în care statul intervine în piaţă astfel încât să tempereze valul de inflaţie care se conturează la orizont, potrivit sursei.

Pentru românii obişnuiţi, concluzia este simplă şi neplăcută, respectiv riscul de pe Marea Neagră nu rămâne pe mare, ci se transformă în asigurări mai scumpe, în transport mai scump şi, în final, în preţuri mai mari la pompă, de unde ajunge în preţul alimentelor, al serviciilor şi al tuturor produselor transportate cu camionul, conform analizei.

Potrivit analiştilor de la Frames, statul are acum de ales, respectiv poate continua să încaseze în tăcere din fiecare scumpire sau poate face ce i se cere de mult, să crească volumele disponibile pe piaţa internă, să ofere predictibilitate pentru accize şi să evite măsurile populiste care pot transforma o criză de preţ într-o criză de aprovizionare, potrivit sursei.

Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize şi studii de piaţă privind economia, iar în cei peste 25 de ani de existenţă a devenit unul dintre jucătorii relevanţi în domeniul analizei de business din România, conform analizei.