Analiză Frames: Plafonarea adaosului comercial la o inflaţie de 5% riscă să transforme piaţa într-o capcană economică

Introducerea unui mecanism automat de plafonare a adaosului comercial atunci când inflaţia depăşeşte pragul de alertă de 5% este o măsură de politică economică extrem de tentantă electoral, dar plină de capcane structurale, arată o analiză realizată de compania de consultanţă Frames, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Experienţa economică şi exemplele europene arată că, deşi la prima vedere pare un scut eficient pentru puterea de cumpărare, o intervenţie brutală în mecanismul liber de formare a preţurilor poate produce efecte adverse serioase, transformând o criză a preţurilor într-o criză a disponibilităţii mărfurilor, adaugă sursa menţionată.

Analiştii susţin că introducerea unui plafon fix pentru adaosul comercial (de maxim 20% pentru procesatori şi 20% pentru retaileri, aşa cum s-a experimentat temporar pe alimente de bază) într-un moment inflaţionist generează distorsiuni imediate pe lanţul de aprovizionare, conform comunicatului de presă.

Mai grav este faptul că din declaraţiile făcute de ministrul Agriculturii reiese că acest mecanism ar putea fi aplicat tuturor produselor alimentare, nu numai celor de bază, evidenţiază sursa citată.

Managerul Frames, Adrian Negrescu, a afirmat: ,,Propunerea Ministerului Agriculturii ridică o mulţime de semne de întrebare. Dacă dl. Barbu vrea să extindă un astfel de mecanism la nivelul întregii industrii alimentare, în tentativa de a reduce inflaţia, asistăm la o premieră mondială. Pare o iniţiativă demnă de Premiul Nobel pentru Economie. În realitate, este o inepţie economică'', potrivit sursei precizate.

Analiza arată că o asemenea reglementare riscă să alunge din ţară investitorii din retail, şi nu doar pe cei din sectorul alimentar, completează sursa citată.

Retailerii, pentru a-şi menţine marjele de profitabilitate necesare acoperirii costurilor fixe (salarii, energie, chirii), vor fi forţaţi să compenseze pierderile de la produsele plafonate prin scumpirea agresivă a celor neplafonate, atenţionează comunicatul.

Dacă uleiul şi zahărul au adaos limitat, preţul detergentului, al cosmeticelor sau al altor produse din hipermarketuri va creşte disproporţionat, adaugă sursa precizată.

,,Este clasicul efect de Waterbed, pe care l-am mai văzut în economie din momentul în care a fost introdusă plafonarea adosului la produsele alimentare de bază. Inclusiv Consiliul Concurenţei a reclamat acest efect economic cu consecinţe semnificative în dinamica vânzărilor şi a puterii de cumpărare'', arată analiza Frames, conform comunicatului remis redacţiei.

Potrivit sursei amintite, dacă preţul reglementat nu mai acoperă costurile de producţie şi logistică, care cresc din cauza inflaţiei, producătorii sau retailerii pot alege să nu mai comercializeze acele produse. Rezultatul este apariţia rafturilor goale sau a raţionalizării, deoarece vânzarea devine o activitate care generează pierderi, adaugă sursa citată.

Comunicatul subliniază că într-un mediu cu marje controlate, companiile îşi reduc drastic bugetele de investiţii şi marketing. Lansarea de produse noi devine riscantă, iar calitatea produselor existente poate scădea (fenomenul de skimpflation - reducerea calităţii ingredientelor pentru a menţine preţul).

Negrescu a punctat: ,,România nu este singura ţară care a căutat soluţii neortodoxe, însă modelele diferă radical prin rezultate”, conform comunicatului.

De exemplu, guvernul de la Budapesta a introdus cele mai stricte plafoane de preţ din UE pentru alimente şi combustibili, adaugă sursa citată. Consecinţele au fost severe: Ungaria a înregistrat ulterior cea mai mare inflaţie alimentară din UE, atingând 40-50% la un moment dat, au apărut penurii de combustibil şi zahăr, iar numeroşi comercianţi mici au dat faliment, specifică sursa precizată. Odată ce plafoanele au fost ridicate, preţurile au sărit abrupt pentru a compensa pierderile acumulate, se arată în comunicat.

Franţa a optat pentru „Trimestre Anti-Inflation”, un acord voluntar prin care retailerii s-au angajat să ţină preţurile jos la o gamă selectată de produse, în schimbul unei presiuni guvernamentale asupra marilor producători industriali pentru a renegocia contractele, conform sursei citate.

Grecia a impus o transparenţă totală şi o limitare a marjei de profit brut la nivelul anului 2021 pentru produsele esenţiale, potrivit sursei. Măsura a fost mai flexibilă, permiţând ajustarea preţurilor în funcţie de costuri, dar interzicând specula, explică sursa citată.

Comunicatul subliniază că în cazul în care va fi implementată în forma anunţată de ministrul Agriculturii, această măsură menită să protejeze populaţia ar putea avea un efect de bumerang pentru capitalul românesc. Aplicarea unei astfel de reglementări riscă scă scoată din piaţă tocmai antreprenorii români, care nu au o putere economică care să le permită să facă faţă efectelor negative, arată sursa menţionată.

Negrescu a afirmat: ,,Marile reţele de retail (hipermarketurile, discounterii) au volume uriaşe şi pot negocia preţuri de achiziţie mult mai mici de la furnizori. Ele pot supravieţui cu un adaos comercial mic (de ex. 10-15%) datorită rulajului rapid. În schimb, micile magazine româneşti (comerţul tradiţional) au costuri operaţionale per produs mult mai mari. O plafonare a adaosului la un nivel scăzut le-ar împinge direct în faliment, neputând să-şi acopere cheltuielile cu utilităţile şi personalul'', conform comunicatului de presă.

Analiştii arată că în faţa plafonării adaosului, nu este exclus ca marii retaileri să pună o presiune enormă pe furnizori (adesea producători români de hrană) să scadă preţul de livrare pentru a se încadra în preţul final dorit. Producătorii români, deja decapitalizaţi, riscă să vândă sub cost sau să fie delistaţi în favoarea unor produse de import mai ieftine, specifică sursa precizată.

,,Introducerea automată a plafonării adaosului comercial la o inflaţie de 5% riscă să transforme economia României într-o piaţă parţial planificată, cu riscuri majore de blocaj'', arată analiza Frames, conform comunicatului de presă.

,,Soluţia viabilă este să laşi piaţa liberă, retailerii să concureze între ei, să existe o competiţie reală în piaţă, iar dacă există înţelegeri, avem Consiliul Concurenţei care poate să sancţioneze. În plus, să nu uităm un lucru esenţial - preţurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, se rupe, altfel spus dacă scumpeşti prea mult, rămâi cu marfa nevândută. Iar producătorii şi retailerii ştiu acest lucru, dovadă că s-au angajat într-o cursă infernală de promoţii şi discounturi, în tentativa de a-şi păstra clientela, de a face vânzări în volum'', a mai declarat Negrescu, potrivit sursei citate.