Analiză: Înlocuirea plafonării cu preţ administrat la gaze poate crea distorsiuni şi costuri mai mari în economie

Premierul Ilie Bolojan a anunţat înlocuirea schemei de plafonare a preţurilor la gaze naturale cu un mecanism de „preţ administrat” pentru un an, însă experţii avertizează că această tranziţie poate genera distorsiuni în piaţă şi poate favoriza consumatorii cu venituri mari, arată analiza Asociaţiei Energia Inteligentă, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

O comparaţie a preţurilor gazelor naturale arată că România rămâne mai scumpă decât vecinii săi, deşi aceştia depind în proporţie de 85-95% de importuri, se arată în comunicat. Creşterea producţiei interne, care ar acoperi doar aproximativ 7% din necesar, nu pare o soluţie reală pentru scăderea tarifelor la gaze, subliniază sursa menţionată.

Analiza arată că preţul gazelor în perioada de tranziţie va fi stabilit de la producător la distribuitor şi furnizor şi se va aplica tuturor consumatorilor casnici şi centralelor termice (CET-uri), pentru a menţine stabilitatea tarifelor timp de un an, conform comunicatului de presă. În schimb, pentru consumatorii non-casnici, preţurile vor rămâne dictate de piaţă, mai adaugă sursa precizată.

Comunicatul evidenţiază că stabilirea administrativă a preţului pentru o parte a consumatorilor va provoca dezechilibre semnificative pe piaţă. Această măsură avantajează anumite companii şi dezavantajează altele, transferând costurile reale către ceilalţi consumatori, arată sursa citată. Comunicatul notează că toţi consumatorii casnici, inclusiv cei cu venituri de peste 3.000 de euro lunar, vor beneficia de un preţ fix, în timp ce consumatorii non-casnici vor suporta costurile generate de această schemă.

Comunicatul arată că dacă preţul administrat pentru populaţie va rămâne la nivelul actual al plafonului, de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, iar gazele din producţia internă se vor menţine la 120 lei/MWh, diferenţele dintre tarifele de distribuţie vor genera marje de profit foarte diferite pentru furnizori. Astfel, statul va influenţa indirect cine câştigă şi cine pierde: unii furnizori vor avea marje de doar aproximativ 2%, insuficiente pentru acoperirea costurilor operaţionale, riscând falimentul, în timp ce alţii vor obţine marje de până la 24%, beneficiind semnificativ de pe urma măsurii propuse, potrivit sursei menţionate.

Menţinerea pieţei libere doar pentru consumatorii non-casnici îi va obliga pe aceştia să suporte atât propriile costuri, cât şi o parte din povara financiară a consumatorilor casnici, se arată în comunicat. Furnizorii vor achiziţiona gazele necesare de pe piaţa liberă, potrivit comunicatului de presă, iar preţurile vor creşte firesc, pentru a recupera pierderile generate de preţurile administrate aplicate populaţiei.

Consumul suplimentar înregistrat iarna este dominat de cererea populaţiei, care va fi acoperită în mare parte prin achiziţii de gaze în 2026 la preţuri cu până la 83% mai mari decât costul administrativ al gazelor interne, subliniază sursa precizată. Costurile suplimentare vor fi transferate industriei, determinând creşteri semnificative ale preţurilor pentru consumatorii industriali, conform comunicatului.

Simulările, bazate pe preţurile gazelor de pe Bursa Română de Mărfuri pentru 2026, la care se adaugă tarifele medii de transport şi distribuţie (estimate pentru Bucureşti la 90 lei/MWh) şi o marjă comercială de 6,5%, arată o creştere de aproximativ 15% faţă de preţul plătit de industrie în 2025, potrivit comunicatului de presă. Aceasta se va reflecta într-o majorare estimată de circa 2% a preţului energiei electrice, mai adaugă sursa.

Conform comunicatului, măsura propusă favorizează, în realitate, consumatorii cu venituri ridicate. Gazele naturale şi energia electrică reprezintă aproximativ 15% din coşul minim de consum pentru un trai decent, adaugă sursa. Creşterea indirectă a preţurilor la energie, determinată de transferul costurilor industrie, va majora valoarea coşului minim de consum - estimat în prezent la 11.370 lei lunar pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii - cu aproximativ 568,5 lei pe lună, descrie comunicatul.

Pentru o familie care trăieşte din salariul minim, această creştere înseamnă o majorare a cheltuielilor de aproximativ 11%, în timp ce pentru o familie cu venituri de 30.000 lei pe lună impactul este de doar 1,8%, evidenţiază sursa. Astfel, o măsură prezentată ca sprijin pentru persoanele vulnerabile ajunge să avantajeze disproporţionat gospodăriile cu venituri mari, arată analiza Asociaţiei Energia Inteligentă, potrivit comunicatului.

Producţia de gaze naturale presupune extracţie continuă pe tot parcursul anului, indiferent de sezon, specifică sursa. Consumul din timpul verii în România este redus, iar necesarul de stocare este deja acoperit din producţia onshore, adaugă comunicatul. Perioadele de vârf, subliniază sursa, precum ianuarie 2026, vor necesita importuri suplimentare pentru a asigura continuitatea livrărilor către consumatori, conform obligaţiilor contractuale privind gazele offshore. Exploatarea gazelor din Marea Neagră nu va elimina complet dependenţa de importuri, conform comunicatului de presă remis redacţiei.