Antonio Guterres propune Consiliului de Securitate al ONU o serie de măsuri pentru continuarea prezenţei militare în Liban

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis membrilor din Consiliul de Securitate al ONU o scrisoare în care subliniază necesitatea menţinerii unei prezenţe militare sub egida Naţiunilor Unite în Liban după expirarea, la sfârşitul anului, a mandatului Forţa Interimară a Naţiunilor Unite în Liban (UNIFIL), relatează Reuters.

În documentul adresat celor 15 state membre ale Consiliului şi consultat de Reuters, Guterres prezintă trei variante pentru înlocuirea actualei misiuni UNIFIL, care numără aproximativ 7.500 de militari. Propunerile diferă atât prin dimensiunea contingentului, cât şi prin atribuţiile acestuia, efectivele urmând să varieze între aproximativ 1.980 şi 5.525 de membri ai personalului în uniformă.

Şeful ONU avertizează că situaţia de securitate din Liban s-a deteriorat semnificativ după luna martie şi consideră că, indiferent de opţiunea aleasă, este esenţială păstrarea unei prezenţe militare internaţionale care să sprijine o misiune politică consolidată a ONU în vederea găsirii unei soluţii durabile la conflict.

Prima variantă prevede desfăşurarea a 350 de observatori militari neînarmaţi, sprijiniţi de o componentă de protecţie formată din patru batalioane de infanterie, fiecare cu câte 750 de soldaţi, precum şi o rezervă operaţională de 700 de militari. Potrivit lui Guterres, această structură ar avea capacitatea de a monitoriza în mod credibil întreaga Lungime a Liniei Albastre şi zona până la râul Litani.

A doua opţiune include 285 de observatori militari neînarmaţi, protejaţi de două batalioane de infanterie a câte 750 de militari şi de o rezervă de 450 de soldaţi. Misiunea s-ar concentra asupra regiunii dintre râul Litani şi Linia Albastră, având posibilitatea de a supraveghea direct anumite sectoare prin posturi fixe de observaţie şi patrule mobile.

Cea de-a treia variantă este cea mai redusă ca dimensiuni şi presupune prezenţa a 215 observatori neînarmaţi, susţinuţi de două batalioane de infanterie uşoară cu câte 450 de militari şi de o forţă de reacţie rapidă formată din 350 de soldaţi. Această structură ar putea urmări evoluţiile de-a lungul Liniei Albastre şi în zonele aflate la câţiva kilometri nord de aceasta, folosind atât poziţii fixe, cât şi misiuni mobile de observare.

Totuşi, Guterres avertizează că, în lipsa unor mijloace tehnologice suplimentare, această a treia opţiune nu ar permite monitorizarea permanentă a întregii Linii Albastre. De asemenea, forţa nu ar avea capacitatea de a se interpune între armatele libaneză şi israeliană pentru a contribui la reducerea tensiunilor şi ar dispune de resurse limitate pentru documentarea încălcărilor armistiţiului.

Secretarul general al ONU precizează că orice viitoare misiune militară în Liban ar avea nevoie de capabilităţi aeriene pentru evacuări medicale, precum şi de unităţi specializate în deminare şi lucrări de geniu militar. În plus, utilizarea radarelor, elicopterelor, dronelor şi imaginilor satelitare ar spori semnificativ capacitatea de supraveghere şi monitorizare a situaţiei din teren.