Aurul şi petrolul - pe curs puternic pozitiv, dar din motive diferite

Preţul aurului a încheiat, vineri, o săptămână cu un curs ascendent semnificativ, aceasta fiind a treia săptămână consecutivă de creştere pentru metalul galben. La data de 20 august, cotaţia futures a aurului închidea sesiunea de tranzacţionare din SUA (Comex) la peste 4.500 de dolari/uncie, iar vineri dimineaţă trecuse de 4.650 de dolari uncia, ceea ce semnifică un plus de peste 5% în ultima săptămână. Factorii principali care au generat această dinamică sunt dolarul mai slab, care a favorizat plasamentele în aur (activ-refugiu); scăderea randamentelor obligaţiunilor americane în anumite momente ale săptămânii; incertitudinea geopolitică; îngrijorările privind datoria şi finanţele guvernului SUA, respectiv aşteptările privind politica monetară a Fed.

Potrivit Barron's, un element de luat în seamă a fost, în intervalul 17 - 21 august, faptul că aurul a continuat să urce chiar în condiţiile unor randamente nominale mai ridicate, ceea ce sugerează că piaţa începe să acorde o importanţă mai mare riscului fiscal şi geopolitic decât relaţiei tradiţionale ”randamente mari = aur mai slab”.

Conform tradingview.com, cotaţia aurului a câştigat circa 12% în ultima lună, iar de la începutul anului - aproape 7%. Avansul din ultimele 12 luni este de peste 36% (date de vineri, ora locală 15.45).

La rândul său, petrolul a încheiat o săptămână în creştere, dar motivul este diferit. Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în octombrie trecea de 87 de dolari barilul vineri dimineaţa la Nymex New York, iar cea a petrolului Brent cu livrare în octombrie depăşea 94 de dolari/baril după-amiază. Cotaţia Brent s-a apropiat de 95 de dolari/baril săptămâna trecută, maximul ultimei luni, după care a urmat o corecţie uşoară, apoi din nou cursul a fost ascendent. Săptămâna trecută, preţul petrolului a urcat cu peste 6%, conform tradingview.com (date de vineri, ora locală 15.45), în ultima lună - cu peste 2%, iar de la începutul anului, cu 51%. În ultimele 12 luni, avansul a fost de circa 38%.

Factorul dominant al acestei creşteri este riscul de ofertă: tensiunile din Orientul Mijlociu, generate de conflictul SUA-Iran, reprezintă în continuare un risc major pentru transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, astfel că aprovizionarea cu petrol este incertă.

”Întrucât conflictul nu dă prea multe semne de progres pe plan diplomatic, piaţa petrolului îşi asumă din nou preţul eşecului diplomaţiei”, a declarat vineri, pentru CNBC, Janiv Shah, vicepreşedinte pentru analiza pieţelor petroliere la Rystad Energy.

• Anxietatea fiscală alimentează piaţa aurului

O dinamică neobişnuită a pieţei de profil se desfăşoară pe măsură ce preţurile aurului cresc în paralel cu avansul dobânzilor pe termen lung din SUA. De obicei, dobânzile mai mari reduc atractivitatea aurului, dar de data aceasta pieţele interpretează creşterea lor ca pe un semnal al dificultăţilor fiscale mai degrabă decât al solidităţii economice, poziţionând aurul ca o alternativă la dolar, conform finance.biggo.com. Deşi randamentul obligaţiunilor de trezorerie americane pe 30 de ani a depăşit 5,3%, atingând cel mai înalt nivel de după 2007, aurul şi-a menţinut creşterea.

Într-un raport recent, Yuanta Securities menţionează că „ceea ce determină direcţia aurului nu este nivelul dobânzilor, ci motivul pentru care acestea cresc”.

De remarcat în mod special faptul că randamentele pe termen lung cresc simultan în economiile majore, inclusiv în Japonia, Germania şi Franţa, nu doar în Statele Unite. Pieţele interpretează acest lucru ca pe o îngrijorare cu privire la poverile fiscale globale, mai degrabă decât ca pe o redresare economică. Faptul că dolarul slăbeşte chiar dacă dobânzile americane cresc marchează, de asemenea, o abatere de la ciclurile anterioare de creştere a dobânzilor, potrivit Yuanta Securities.

• Morgan Stanley: 5.000 de dolari uncia de aur până în 2027

Banca de investiţii Morgan Stanley a estimat că, după ce preţul aurului va trece de 4.450 de dolari pe uncie, acesta ar putea depăşi 5.000 de dolari până în 2027 sau mai devreme. Banca a menţionat că cererea de ETF-uri pe aur este în creştere pe fondul aşteptărilor reduse privind creşterile ratelor dobânzii de către Rezerva Federală şi al slăbirii dolarului, în timp ce achiziţiile băncilor centrale şi cererea fizică susţin, în continuare, preţurile. Morgan Stanley a interpretat creşterea aurului, în ciuda dobânzilor ridicate pe termen lung, ca pe un semnal că investitorii se concentrează din ce în ce mai mult pe expansiunea datoriei guvernamentale şi pe riscurile de devalorizare a monedei.

Având în vedere ascensiunea rapidă a preţului aurului, unele voci semnalează potenţialul unei corecţii pe termen scurt. Ilya Spivak, director al diviziei Macro Global din cadrul Tastylive, a declarat că, după o creştere atât de importantă, ar putea apărea o oarecare scădere dacă volatilitatea pieţei se intensifică. Cu toate acestea, el a adăugat că, odată cu depăşirea intervalului 4.400-4.500 de dolari pe uncie, dacă preţurile aurului se stabilizează peste acest nivel, impulsul ascendent ar putea continua.

• OPEC+ continuă să majoreze producţia de petrol

Şapte state membre ale OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) au decis, luna aceasta, majorarea cotelor de producţie cu 188.000 barili pe zi (bpd) în septembrie faţă de nivelul din august, informează Bloomberg. Decizia a fost anunţată după o întâlnirea online a OPEC+ la care au participat Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria şi Oman, în care au fost analizate condiţiile şi perspectivele pieţei globale.

În angajamentul colectiv al OPEC+ de a sprijini piaţa petrolului, cei şapte dau asigurări că îşi vor ajusta cu flexibilitate producţia de petrol ţinând cont de evoluţiile de pe piaţă. Următoarea reuniune este programată în 6 septembrie, notează Agerpres.

OPEC+ a convenit să reia majorarea producţiei din aprilie, dar închiderea Strâmtorii Ormuz a făcut imposibilă creşterea producţiei la cotele stabilite. În iunie, producţia medie de ţiţei a OPEC+ s-a situat la 36,28 milioane bpd, în creştere cu trei milioane bpd faţă de mai. Datele din mai includ Emiratele Arabe Unite (EAU), care au ieşit din OPEC şi OPEC+ la 1 mai.

• Statele membre AIE au stocuri importante de ţiţei

Statele membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) încă deţin stocuri de rezervă substanţiale de petrol, în pofida celei mai mari eliberări coordonate de ţiţei din rezervele strategice, a anunţat AIE în luna iulie, conform Reuters.

Instituţia a indicat că statele membre au eliberat aproximativ 290 milioane de barili de petrol după operaţiunea anunţată în 11 martie, iar împreună deţin peste un milion de barili de petrol în stocuri de rezervă.

La mijlocul lunii martie, AIE a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale ca să atenueze creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta a fost a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare realizată în istoria instituţiei.

”Estimăm că exporturile din Golf sunt sub nivelul ridicat de la mijlocul lunii trecute, dar considerabil mai ridicate decât în martie”, a spus, la acel moment, Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

În privinţa cererii, consumatorul de top China a înregistrat un declin de 43,1% al importurilor de ţiţei în iunie, la cel mai redus nivel din aproape ultimul deceniu.

Fatih Birol a avertizat că economia globală se va confrunta cu o nouă provocare în situaţia în care conflictul care a blocat Strâmtoarea Ormuz nu va fi rezolvat în câteva săptămâni. În iulie, acesta a spus: ”Pieţele sunt nervoase şi se confruntă cu o mare incertitudine din cauza escaladării atacurilor din ambele părţi, care ameninţă să perturbe transporturile de petrol, îngrăşăminte, gaze naturale şi alte mărfuri prin această cale navigabilă-cheie. Dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, s-ar putea să ne confruntăm, din nou, cu unele dificultăţi pentru economiile din întreaga lume, inclusiv cele din regiune, naţiunile în curs de dezvoltare şi Asia. Nu vorbim de luni, ci de săptămâni, după care strâmtoarea trebuie să fie complet deschisă, necondiţionat deschisă”.