Barometru Coface: Tensiunile geopolitice reaprind inflaţia şi forţează băncile centrale să majoreze dobânzile

Deteriorarea accentuată a contextului geopolitic pe parcursul verii a amplificat presiunile asupra cotaţiilor materiilor prime şi a înăsprit condiţiile financiare la nivel internaţional, exercitând efecte directe de frânare asupra activităţii economice globale, potrivit raportului „Risk Review - Ratele contraatacă”, publicat marţi de grupul Coface. În acest climat volatil, asigurătorul de credit a operat 3 retrogradări şi 4 îmbunătăţiri ale evaluărilor de ţară, alături de revizuirea a 20 de evaluări sectoriale (12 în sens descendent şi 8 în sens ascendent).

Conform estimărilor instituţiei, costul conflictului din Orientul Mijlociu este evaluat la 0,5 puncte procentuale din ritmul de creştere a PIB-ului mondial în 2026 şi 2027. Reluarea ostilităţilor dintre Iran şi SUA, suprapusă peste intensificarea războiului dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, a afectat lanţurile logistice şi a generat scumpiri de peste 50% la ţiţei - pragul de 100 de dolari pe baril fiind depăşit în septembrie - şi de aproape 100% la gazele naturale. Totodată, atacurile asupra porturilor de la Marea Neagră şi valurile de căldură extremă din Europa au urcat cotaţiile grâului cu 40% în ritm anual.

Reizbucnirea presiunilor inflaţioniste a determinat Rezerva Federală a SUA să majoreze dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, aliniindu-se deciziei Băncii Centrale Europene. Această înăsprire a politicii monetare a condus la o apreciere a dolarului american cu peste 6% în termeni efectivi din ianuarie până în prezent, în timp ce randamentele titlurilor de stat pe termen lung au urcat cu peste 100 de puncte de bază în marile zone monetare. În acest tablou, Coface prognozează o decelerare a avansului economic global la 2,5% în 2026 (de la 2,8% în 2025), urmată de o uşoară stabilizare la 2,6% în 2027.

Pe plan regional, degradarea securităţii din Orientul Mijlociu a atras retrogradarea evaluărilor de risc pentru Arabia Saudită (de la A3 la A4), Emiratele Arabe Unite (de la A2 la A3) şi Qatar (de la A3 la A4), economii vulnerabile la blocajele din Strâmtoarea Ormuz şi atacurile asupra infrastructurilor energetice. În paralel, sectorul agroalimentar a fost retrogradat în şase state: Franţa, Austria şi Polonia (afectate de secetă), EAU şi Arabia Saudită (dependente de importuri), respectiv Argentina, unde companiile agricole se confruntă cu marje reduse şi insolvenţe.

„Conflictul prelungit din Orientul Mijlociu reaprinde riscul unui nou şoc inflaţionist la nivel global. Creşterea costurilor cu energia, materiile prime şi transportul obligă băncile centrale să menţină politici monetare restrictive, ceea ce face mediul economic tot mai dificil pentru cele mai vulnerabile guverne şi companii”, a atras atenţia Jean-Christophe Caffet, economist-şef al Coface.