Negocierile de la summitul ONU privind schimbările climatice COP31, desfăşurat în Antalya, Turcia, au intrat în impas, după ce mai multe state au respins proiectul de acord final din cauza lipsei unei referiri la reducerea utilizării combustibililor fosili, discuţiile au continuat pe parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă, iar o nouă versiune a documentului, posibil finală, urma să fie publicată sâmbătă, relatează BBC.
Un grup de ţări condus de Franţa şi Panama, alături de state insulare şi mai multe membre ale Uniunii Europene, printre care Spania, Belgia, Suedia şi Finlanda, a cerut includerea unui angajament privind renunţarea treptată la petrol, gaze şi cărbune. Iniţiativa a fost contestată de statele producătoare de combustibili fosili, în frunte cu Arabia Saudită, care au insistat pentru eliminarea acestei prevederi, conform sursei.
Ministrul Mediului din Panama, Juan Carlos Navarro, a avertizat că ţara sa nu va accepta un acord care nu menţionează combustibilii fosili. Poziţia a fost susţinută de ministrul francez pentru Tranziţia Ecologică, Monique Barbut, care a criticat şi referirile din proiect la captarea şi stocarea carbonului. În opinia acesteia, promovarea acestor tehnologii ar putea permite unor state să continue arderea combustibililor fosili, potrivit publicaţiei.
Barbut a atras atenţia că documentul nu poate ignora depăşirea pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius. Pentru prima dată, un acord al unei conferinţe COP recunoaşte explicit că acest obiectiv nu a fost atins. Oamenii de ştiinţă avertizează că depăşirea pragului va expune milioane de persoane unor riscuri mai mari, inclusiv creşterea nivelului mării şi temperaturi extreme, conform sursei.
În schimb, ministrul australian pentru Schimbări Climatice şi Energie, Chris Bowen, care coordonează negocierile, a susţinut că summitul trebuie să se concentreze asupra aplicării angajamentelor existente şi accelerării tranziţiei către surse de energie curată, potrivit publicaţiei.
O altă sursă majoră de tensiune este finanţarea măsurilor de adaptare în ţările în curs de dezvoltare. Grupul african de negociatori solicită angajamente financiare suplimentare, după ce o propunere anterioară de majorare a fondurilor pentru adaptare la 120 de miliarde de dolari până în 2035 a fost eliminată din proiectul de acord, conform sursei.
Ministrul Mediului din Ghana şi preşedinta Grupului African de negociatori, Zanetor Agyeman Rawlings, a declarat că statele africane nu au venit la summit pentru a cere ajutor, ci pentru a revendica sprijinul pe care îl consideră justificat în raport cu efectele activităţilor economice ale ţărilor dezvoltate, potrivit publicaţiei.
Potrivit unei propuneri discutate în cadrul negocierilor, renunţarea la referirea explicită la combustibilii fosili ar putea fi compensată printr-un angajament al Arabiei Saudite şi al altor state producătoare de a asigura, până în 2035, ca 35% din consumul lor de energie să provină din electricitate. Propunerea nu răspunde însă solicitărilor privind finanţarea adaptării, conform sursei.
În paralel, energia regenerabilă continuă să se extindă la nivel global. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, energia solară a avut în acest an cea mai mare contribuţie la creşterea cererii mondiale de energie, depăşind petrolul şi gazele. Agenţia a avertizat şi că perturbările aprovizionării cu combustibili prin Strâmtoarea Hormuz, în contextul războiului cu Iranul, ar putea accelera tranziţia către electricitatea produsă din surse regenerabile.
Negocierile au fost criticate şi de organizaţiile de mediu. Mohamed Adow, reprezentant al organizaţiei Powershift Africa, a descris conferinţa drept cea mai slabă ediţie COP de până acum. Unii observatori au criticat şi modul în care Turcia a gestionat discuţiile, după retragerea negociatorului său principal din unele reuniuni importante, situaţie care ar fi lăsat mai multe delegaţii cu sentimentul că nu au fost tratate cu suficient respect, conform sursei.






















































Opinia Cititorului