Bugetul.ro: Guvernul se împrumută la dobânzi mai mari decât statele care nu sunt în UE

Problemele economice ale ţării noastre par să se adâncească în ciuda eforturilor pe care le face Guvernul Bolojan, scrie publicaţia Bugetul.ro, punctând că, printre cele mai îngrijorătoare lucruri se numără faptul că România se împrumută de sume uriaşe cu dobânzi mai mari decât state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Ţara noastră traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic. Guvernul condus de Ilie Bolojan face eforturi pentru a reduce deficitul bugetar, însă se pare că măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru redresare, conform sursei menţionate.

• România pare să se scufunde tot mai mult din punct de vedere economic

O analiză recentă a Confederaţiei Concordia a scos la iveală ce anume determină creşterea costurilor de finanţare ale ţării noastre. Mai exact, există două semnale îngrijorătoare care ilustrează gravitatea situaţiei în care se regăseşte România, scrie Bugetul.ro.

De asemenea, se estimează că la finalul acestui an ponderea cheltuielilor cu dobânzile în totalul veniturilor va ajunge 7,5%, plasându-ne pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Ungaria şi Italia. Aceste ţări au însă o pondere a datoriei publice în PIB mult mai ridicată decât România. Altfel spus, plătim mai mult pentru o datorie mai mică. Când costul îndatorării depăşeşte creşterea PIB, fiecare leu împrumutat devine o povară tot mai mare pentru generaţiile viitoare. În cazul ţării noastre, problema nu este nivelul absolut al datoriei, deşi şi acesta este în creştere, ci costul ridicat al finanţării care erodează spaţiul fiscal disponibil pentru investiţii productive, scrie Bugetul.ro.

• Cum au evoluat cheltuielile

Pe zona de cheltuieli, cele mai ample ajustări au fost făcute pentru categoria cheltuielilor cu dobânzile (+29%), fiind urmate de cheltuieli cu transferurile şi cu personalul, unde procentele sunt mult mai mici (aproximativ +4,5%). Având cifrele privind execuţia bugetară la finalul lunii august 2025, noile ţinte reprezintă o conectare la realitatea cheltuielilor asumate de guvern încă de anul trecut, conform sursei citate.

Pe zona de venituri, dinamica încasărilor a fost în general bună, însă aceasta vine pe fondul unor creşteri de taxe şi impozite sau eliminări de facilităţi începând cu 1 ianuarie 2025, după ce în 2024 a fost promovată tot o politică fiscal-restrictivă.

Ponderea veniturilor din taxe, impozite şi contribuţii a ajuns la aproximativ 27,3% din PIB la finalul anului 2024, apropiindu-ne de nivelele din 2013-2015.

Deşi la finalul anului 2025 vom depăşi probabil 28% din PIB, deficitul continuă să rămână o problemă majoră. Este evident că problema importantă vine din zona de cheltuieli publice curente, care au crescut mult mai repede decât veniturile, generând instabilitate, scrie Bugetul.ro.