BVB creşte pentru a treia zi după căderea Guvernului; apreciere simbolică pentru leu

Principalele acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au marcat a treia zi consecutivă de creştere după demiterea Guvernului Bolojan, în vreme ce leul a avut o apreciere simbolică, iar randamentele suverane ale titlurilor de stat pe zece ani au scăzut.

Indicele BET, ce reflectă dinamica celor mai lichide douăzeci de titluri de la BVB, a marcat un avans de 1,76%, până la 29.365 de puncte, într-o şedinţă în care a testat zona unui nou record istoric, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de acţiuni, a avut un avans de 1,53%, la 5.686 de puncte.

Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA Romania, ne-a spus: ”Este o perioadă de dividende şi foarte important este contextul global, în condiţiile discuţiilor privind oprirea războiului (n.r. din Iran). Am văzut creşteri foarte puternice pe bursele internaţionale. De exemplu ieri (n.r. alaltăieri), am văzut o creştere de peste 2% în Europa (n.r. a indicelui Stoxx 600), astăzi (n.r. ieri) undeva la 5,8% pentru indicele principal din Japonia. La fel, bursele americane sunt la maxime istorice. Există pe plan global un apetit pentru asumare de risc în această perioadă”.

• Adrian Mitroi: ”Protecţia în faţa inflaţiei este dată doar de investiţia în acţiuni”

Adrian Mitroi, CFA şi profesor de finanţe comportamentale, este de părere că aprecierea bursei reflectă atât ”uşurarea” investitorilor după mişcările politice recente, cât şi orientarea capitalului către acţiuni, pe fondul inflaţiei ridicate şi al atractivităţii scăzute a obligaţiunilor.

”Cred că piaţa vede ceva ce noi n-am văzut până acum: că echipa politică era extrem de disfuncţională. Nu mai putea funcţiona în parametri rezonabili şi cred că asistăm, în primul rând, la o uşurare. S-a scăpat nu de stânga sau de dreapta, de bine sau de rău, ci de o locomotivă disfuncţională, care nu mai avea tracţiune. Era clar că guvernul nu mai avea idei, iar un manager fără idei este condamnat la înlocuire. Ultima idee, cea legată de ABB-uri - o intenţie onorabilă, dar împachetată dezastruos (...). Piaţa nu are opinii politice, nu votează, ci doar taxează, iar acum a taxat pozitiv”, ne-a spus profesorul de finanţe comportamentale.

Analistul CFA a adăugat: ”Vine lichiditate din spate, dar piaţa nu mai are motive să creadă că oferta de equity va fi îmbunătăţită pentru o perioadă, fiindcă SPO-urile la care visa au fost amânate cu doi ani. Atunci, face mâncarea cu ingredientele pe care le are; nu mai dă o tură la supermarket să aducă alte ingrediente, ci le foloseşte doar pe cele din casă, care devin mai valoroase pentru că sunt puţine. Deşi sunt scumpe, devin valoroase şi contra-inflaţioniste. După cum spun finanţele clasice, protecţia în faţa inflaţiei este dată doar de investiţia în acţiuni”.

Senatul ţării noastre a adoptat, în această săptămână, proiectul PSD pentru suspendarea vânzării acţiunilor statului la companiile profitabile până la 31 decembrie 2027, iniţiativă legislativă care merge la Camera Deputaţilor pentru votul decizional.

”Într-o perioadă inflaţionistă, obligaţiunile nu sunt prietenul investitorului, ci acţiunile. Mai ales că obligaţiunile sunt mult mai aproape de incertitudinea politică, pentru că sunt legate de dobândă. Dobânzile vor rămâne ridicate pentru o perioadă îndelungată şi vor pune presiune pe obligaţiunile care sunt acum în piaţă. Or, minusul obligaţiunilor din portofoliile investitorilor trebuie compensat cu ceva. Rămân acţiunile ca alternativă pentru un portofoliu atrăgător din punctul de vedere al randamentului ponderat”, ne-a mai spus Adrian Mitroi.

• Claudiu Cazacu: ”Ultimul cuvânt îl vor avea, ca întotdeauna, interacţiunile dintre economia reală, apetitul investitorilor şi abordarea băncii centrale”

Moneda naţională a avut o apreciere simbolică faţă de moneda europeană, Banca Naţională a României afişând ieri un curs de 5,2661 lei pentru un euro, în scădere cu 0,05% faţă de cotaţia anterioară, după patru recorduri istorice consecutive atinse de moneda europeană, ultimul de 5,2688 lei.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, a spus: ”Cursul a focalizat incertitudinea politică, în timp ce bursa şi piaţa de datorie suverană au rămas relaxate. Contextul global este marcat de transformări, iar mobilitatea capitalului poate creşte, însemnând potenţial pentru oscilaţii mai ample decât anul anterior”.

În opinia analistului, un curs de 5,5 lei pentru un euro în a doua jumătate a anului începe să devină tot mai probabil.

”Dacă ne inspirăm din modelul economic ce ţine seama de diferenţialul de inflaţie de 7,3 puncte procentuale (n.r. între România şi zona euro), doar în ultimul an s-ar fi acumulat un spaţiu pentru o scădere mult mai largă a leului. Dacă privim în urmă, însă, la diferenţele adunate de-a lungul anilor în care cursul a rămas sub 5 lei, calculele ar indica posibile variaţii şi mai ample. Între 2023 şi 2025 diferenţa de inflaţie între România şi zona Euro a ajuns la 15 puncte.

Un curs de 5,30 într-un orizont apropiat şi 5,50 în a doua jumătate a anului începe să devină tot mai probabil, deşi ultimul cuvânt îl vor avea, ca întotdeauna, interacţiunile dintre economia reală, apetitul investitorilor şi abordarea băncii centrale”, a spus Claudiu Cazacu.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a afirmat că, în perioada următoare, vom asista probabil la variaţii ale cursului, în ambele direcţii.

""E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor'', a spus ieri Dan Suciu, în cadrul unui unui eveniment dedicat educaţiei financiare, conform Agerpres.

• Aprecieri de peste 1% pentru toţi indicii BVB

La Bursa de Valori Bucureşti, toţi indicii au încheiat sesiunea de tranzacţionare de ieri cu aprecieri de peste 1%, cea mai mică creştere, de 1,35%, fiind înregistrată de indicele BETAeRO.

Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la 114,2 milioane de lei, sub cea din sesiunea anterioară, de 122 milioane lei, aproape 80% din rulaj provenind din schimburile cu acţiuni.

În piaţa ”regular”, topul valorii schimburilor a fost condus de acţiunile Banca Transilvania (TLV), al căror rulaj s-a ridicat la 21,4 milioane de lei, titlurile instituţiei de credit încheind ziua în creştere cu 2,14%, la preţul unitar de 38,1 lei.

Pe poziţia a doua în topul lichidităţii s-au situat acţiunile Romgaz (SNG), care au urcat cu 4,49%, la preţul de 13,5 lei, în condiţiile unor schimburi de 11,7 milioane de lei.

Acţiunile Hidroelectrica (H2O) s-au apreciat cu 2,5%, la preţul de 164 de lei, pe fondul unei valori a tranzacţiilor de 8,5 milioane de lei.

Pe poziţia a patra în clasamentul lichidităţii s-au situat titlurile OMV Petrom (SNP), care au cumulat un rulaj de 7,8 milioane de lei, acţiunile producătorului de petrol şi gaze încheind ziua în creştere cu 1,1%, la preţul unitar de 1,013 lei.

În piaţa ”deals” a avut loc un schimb cu titluri Sphera Franchise Group, în valoare de 2,6 milioane lei, tranzacţia încheindu-se la preţul unitar de 37 lei, similar cu referinţa din piaţa ”regular”.

Indicele BET-NG, al companiilor energetice şi de utilităţi, a avut un avans de 2,12%, până la 2.192 de puncte, în vreme ce indicele BET-FI, al fostelor SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, s-a apreciat cu 1,61%, la 103.221 de puncte.