Camera Consultanţilor Fiscali solicită clarificări asupra proiectului privind acciza la motorină şi comercializarea produselor petroliere

Camera Consultanţilor Fiscali (CCF) a transmis Ministerului Finanţelor, în atenţia ministrului Alexandru Nazare şi a Direcţiei Generale de Legislaţie Fiscală şi Reglementări Vamale şi Contabile, o adresă cu observaţii şi propuneri privind proiectul de Ordonanţă de urgenţă referitor la reducerea temporară a accizei la motorina standard şi instituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice rezultate din prelucrarea ţiţeiului extras din România.

Printre principalele observaţii formulate de CCF se numără necesitatea clarificării tratamentului aplicabil GPL în sfera contribuţiei de solidaritate, precum şi explicitarea noţiunii de „export” în contextul aplicării OUG nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere.

„ În baza prevederilor Hotărârii Consiliului superior al CCF nr. 3/2025 pentru aprobarea Procedurii interne privind asigurarea implementării şi aplicării art. 2 din Procedura de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor/plătitorilor, acordate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi de coordonare metodologică a activităţii de aplicare unitară a legislaţiei fiscale şi procedural fiscale desfăşurate de structurile de asistenţă contribuabili, precum şi în domeniul tehnologiei informaţiei, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.233/2021, cu modificările şi completările ulterioare,

Ca urmare a publicării în transparenţă decizională a proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind reducerea temporară a nivelului accizei aplicabil motorinei standard şi instituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extras de pe teritoriul României, formulăm următoarele observaţii şi propuneri, în vederea asigurării unei aplicări clare, previzibile şi conforme cu finalitatea urmărită de către iniţiator.

1. Observaţie privind art. 3 alin. (2) - necesitatea clarificării exprese a sferei noţiunii de „produse energetice”, în special în ceea ce priveşte GPL

Potrivit art. 3 alin. (2) din proiect, „în sensul prezentului capitol, prin produse energetice se înţeleg toate produsele rezultate din prelucrarea ţiţeiului, inclusiv, dar fără a se limita la următoarele: benzină, motorină, kerosen, păcură, GPL, astfel cum sunt definite potrivit dispoziţiilor Titlului VIII «Accize şi alte taxe speciale» din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

Apreciem că această formulare necesită o clarificare suplimentară, întrucât, în cazul GPL, trimiterea la definiţiile din Titlul VIII din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal poate genera, în practică, dificultăţi de interpretare cu privire la sfera exactă a operatorilor economici vizaţi de contribuţia de solidaritate.

În concret, produsul energetic GPL poate fi privit, din perspectivă tehnologică şi fiscală, atât ca produs energetic rezultat din prelucrarea ţiţeiului în rafinărie, cât şi ca produs energetic obţinut prin amestecul de propan şi butan. Dispoziţiile pe linia regimului accizelor încadrează amestecul, chiar şi doar îmbutelierea (butelii GPL în cazul de fata) în definiţia de "producţie produse accizabile”. Or, din arhitectura generală a proiectului de act normativ rezultă că intenţia legiuitorului nu este aceea de a include în sfera contribuţiei de solidaritate orice operator care realizează produse energetice de natura GPL-ului în sens larg, ci exclusiv acei operatori economici care extrag ţiţei din zăcăminte situate pe teritoriul României şi care, direct sau prin persoane afiliate, prelucrează acest ţiţei şi obţin venituri din comercializarea produselor energetice rezultate din această prelucrare. Această concluzie rezultă în mod direct din art. 2 alin. (1) lit. b), precum şi din însăşi denumirea proiectului de act normativ.

În acest context, considerăm că simpla menţionare a GPL în cadrul art. 3 alin. (2), corelată cu trimiterea la definiţiile fiscale generale din materia accizelor, poate genera interpretări potrivit cărora dispoziţiile ordonanţei ar deveni incidente şi operatorilor economici care realizează GPL prin amestecul de propan şi butan, deşi o asemenea activitate nu reprezintă, în sensul proiectului de act normativ, prelucrare de ţiţei extras din zăcăminte situate pe teritoriul României.

O asemenea extindere interpretativă ar depăşi finalitatea reglementării, care vizează captarea unei contribuţii de solidaritate din veniturile excepţionale asociate extracţiei şi prelucrării ţiţeiului din producţia naţională, iar nu din orice activitate care poate intra, din perspectivă fiscală, în sfera noţiunii de producţie a unui produs energetic.

În consecinţă, pentru evitarea oricăror neclarităţi în aplicare, propunem completarea textului astfel încât să rezulte în mod expres că, în cazul GPL, intră sub incidenţa ordonanţei exclusiv GPL-ul rezultat din prelucrarea ţiţeiului extras din zăcăminte situate pe teritoriul României, iar nu GPL-ul obţinut prin amestecul de propan şi butan sau prin alte operaţiuni care nu constau în prelucrarea ţiţeiului.

Propunere de reformulare a art. 3 alin. (2):

”(2) În sensul prezentului capitol, prin produse energetice se înţeleg produsele rezultate din prelucrarea ţiţeiului extras din zăcăminte situate pe teritoriul României, inclusiv, fără a se limita la, benzină, motorină, kerosen, păcură şi GPL. Nu intră în această categorie produsele energetice care, deşi sunt definite ca atare potrivit Titlului VIII din Legea nr. 227/2015, nu rezultă din prelucrarea ţiţeiului.”

Apreciem că propunerea ar elimina riscul unor interpretări extensive şi ar asigura corelarea deplină a art. 3 alin. (2) cu art. 2 alin. (1) lit. b) din proiect.

2. Observaţie privind necesitatea clarificării noţiunii de „export” în cuprinsul OUG nr. 19/2026

Totodată, în contextul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2026 privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, considerăm necesară reformularea sau explicitarea sintagmei „export”, astfel încât să rezulte fără echivoc că respectivele dispoziţii restrictive nu sunt aplicabile operaţiunilor realizate în terminalul petrolier OIL TERMINAL de către operatori economici care exportă sau reexportă mărfuri provenite din import către state terţe, în condiţiile în care aceste mărfuri nu sunt obţinute pe teritoriul României şi nu sunt destinate pieţei interne.

O asemenea clarificare este necesară pentru a evita extinderea nejustificată a regimului restrictiv asupra unor operaţiuni care, în realitate, nu reprezintă exportul unor produse româneşti şi nici livrarea către pieţe externe a unor produse obţinute pe teritoriul naţional, ci fluxuri comerciale internaţionale constând în operaţiuni de import urmate de reexport, tranzit, rerutare sau alte operaţiuni vamale similare.

În lipsa unei clarificări exprese, noţiunea de „export” poate fi interpretată într-un sens excesiv de larg, cu consecinţa includerii în sfera ordonanţei a unor operaţiuni care nu afectează disponibilitatea produselor pe piaţa internă şi nu intră în logica economică a măsurilor excepţionale instituite pentru protejarea economiei şi populaţiei în contextul situaţiei de criză.

Având în vedere scopul declarat al OUG nr. 19/2026, apreciem că domeniul de aplicare al restricţiilor trebuie corelat strict cu produsele obţinute pe teritoriul României ori destinate pieţei interne, iar nu cu mărfuri provenite din import şi aflate în circuit internaţional, pentru care infrastructura din România este utilizată exclusiv în scop logistic, vamal sau de tranzit.

Propunere de completare/clarificare:

„În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, noţiunea de export nu include operaţiunile de reexport, tranzit, antrepozitare, depozitare vamală, rerutare sau alte operaţiuni vamale/logistice aferente produselor provenite din import, care nu au fost obţinute pe teritoriul României şi care nu sunt destinate punerii în liberă circulaţie pentru consum pe piaţa internă.”

SAU

„Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică operaţiunilor realizate în terminale petroliere din România de către operatori economici care livrează către state terţe produse provenite din import, în regim de export/reexport, în măsura în care respectivele produse nu sunt obţinute pe teritoriul României şi nu sunt destinate pieţei interne.”

Considerăm că o asemenea precizare ar fi de natură să asigure previzibilitatea normei, să evite blocaje operaţionale nejustificate şi să excludă interpretările care ar putea afecta activităţi comerciale internaţionale ce nu intră în sfera de risc avută în vedere de actul normativ.

3. Concluzie

Faţă de cele expuse mai sus, vă rugăm să analizaţi propunerile formulate şi să aveţi în vedere clarificarea textului proiectului, în scopul:

- delimitării fără echivoc a operatorilor economici vizaţi de contribuţia de solidaritate, în special în ceea ce priveşte GPL;

- evitării unor interpretări extensive în aplicarea noţiunii de „export” din OUG nr. 19/2026;

- asigurării unei aplicări coerente, previzibile şi conforme cu scopul economic şi juridic al reglementării.

În speranţa unei analize pertinente a propunerilor noastre, vă asigurăm de toată disponibilitatea noastră pentru o cooperare eficientă în sprijinul contribuabililor şi autorităţilor fiscale, în egală măsură.”

Adresa este semnată de Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.