Cererea de cazare în Europa va creşte cu 32% până în 2036, iar România are o perspectivă de avans de 82%, arată un raport Accor

Cererea pentru servicii de cazare turistică în Europa va consemna o creştere de 32% în următorul deceniu, iar această evoluţie va aduce peste 1,6 miliarde de înnoptări suplimentare pe an până în 2036, arată raportul „From Change to Opportunity - The Changing Face of Europe's Tourism Map to 2036”, realizat de grupul hotelier Accor pe baza prognozelor elaborate de compania de cercetare Tourism Economics. Principalul factor de tracţiune va fi turismul internaţional, ale cărui înnoptări vor urca cu 42% în intervalul 2026-2036, în comparaţie cu un avans de 24% al turismului intern, evoluţie care va genera anual aproximativ un miliard de înnoptări internaţionale suplimentare pe continent, precizează documentul oficial de analiză.

Creşterea prosperităţii globale, mobilitatea transfrontalieră mai mare, îmbunătăţirea conexiunilor de transport şi investiţiile derulate în infrastructură vor orienta vizitatorii către destinaţii din întregul spaţiu european, inclusiv dincolo de marile centre consacrate, menţionează cercetarea citată. Deşi fluxurile intra-europene vor asigura 77% dintre sosirile internaţionale în anul 2036, dinamica va fi susţinută puternic de pieţele europene emergente, unde numărul sosirilor va urca cu 52% în următorii zece ani, faţă de 34% în Europa Occidentală, iar ritmurile cele mai ridicate sunt prognozate pentru Georgia (+123%), Republica Moldova (+107%), România (+82%) şi Armenia (+76%), indică datele raportului.

Pe segmentul călătoriilor pe distanţe lungi, sosirile din Orientul Mijlociu vor avansa cu 93%, iar cele din regiunea Asia-Pacific vor consemna o creştere de 88% până în 2036, pe fondul extinderii clasei de consumatori care dispun de resurse financiare pentru deplasări în străinătate, se arată în comunicatul de presă emis de Accor. În rândul pieţelor de origine din afara continentului european, cele mai mari creşteri sunt estimate pentru China, cu un avans de 138%, şi Coreea de Sud, cu un salt de 121%, relevă prognozele incluse în document.

Destinaţiile tradiţionale precum Spania, Franţa şi Regatul Unit vor păstra poziţiile de vârf şi vor atrage peste jumătate dintre înnoptările internaţionale în 2036, însă ritmurile superioare de creştere vor apărea în Europa Centrală şi de Est, în ţările baltice şi în anumite zone din Balcani, pe fondul căutării unor experienţe noi la costuri accesibile şi al optimizării legăturilor de transport, arată raportul de specialitate. În acest context regional, România se evidenţiază printr-un avans estimat de 82% al înnoptărilor turiştilor internaţionali până în 2036, nivel aproape dublu faţă de media europeană de 42%, perspectivă care deschide oportunităţi pentru extinderea capacităţilor hoteliere atât în Capitală, cât şi în oraşele istorice, în staţiunile montane şi balneare sau pe litoralul Mării Negre, notează sursa menţionată.

Diversificarea profilului călătorilor oferă oportunităţi importante pentru unităţile de cazare din categoria economică, în condiţiile în care vizitatorii din pieţe îndepărtate precum China şi India ori din economiile emergente europene caută reţele hoteliere predictibile şi accesibile atunci când ajung în oraşe noi şi întâmpină bariere de limbă sau sisteme nefamiliare de rezervare, explică analiza realizată pentru Accor. Pentru piaţa locală, valorificarea acestor fluxuri externe impune o vizibilitate internaţională mai mare, conexiuni aeriene mai bune şi o ofertă hotelieră adaptată aşteptărilor diverse ale călătorilor, subliniază documentul de presă.

„Pentru industria ospitalităţii din România, adevărata oportunitate înseamnă mai mult decât atragerea unui număr mai mare de turişti internaţionali. Înseamnă să generăm mai multă valoare din fiecare sejur. Vedem deja o nouă generaţie de antreprenori şi investitori locali care dezvoltă hoteluri, transformă proprietăţi existente şi explorează oportunităţi dincolo de Bucureşti, în special în oraşele regionale, în destinaţiile istorice din Transilvania, în staţiunile montane, balneare şi de wellness, precum şi pe litoralul Mării Negre. Creşterea cererii internaţionale oferă argumente tot mai solide pentru investiţii în calitate, diferenţiere şi competitivitate pe termen lung. Provocarea este să transformăm acest potenţial în performanţă sustenabilă. Brandurile internaţionale îi pot ajuta pe proprietarii locali de hoteluri să ajungă pe pieţe noi, să îşi consolideze canalele de distribuţie, să fidelizeze oaspeţii şi să îşi eficientizeze operaţiunile, fără să piardă autenticitatea fiecărei destinaţii. La Accor, aceasta este abordarea prin care ne propunem să susţinem următoarea etapă de dezvoltare a industriei hoteliere din România, în strâns parteneriat cu investitorii locali, pentru a crea valoare pe termen lung”, a afirmat Frank Reul, vicepreşedinte pentru dezvoltare pe segmentele Premium, Midscale şi Economy pentru Europa de Est, Balcani, Italia şi Grecia în cadrul Accor, în comunicatul oficial al grupului.

Pe plan financiar, cheltuielile totale ale turiştilor internaţionali care vizitează Europa vor urca de la 825 de miliarde de euro în 2026 la peste 1.300 de miliarde de euro în 2036, ceea ce reprezintă un avans de 64%, relevă datele raportului. Structura cheltuielilor indică o creştere de 72% pentru alimente şi băuturi, un plus de 69% pentru cumpărături şi o majorare de 66% a sumelor alocate activităţilor recreative, culturale şi sportive, precizează analiza Tourism Economics citată în document.

În funcţie de motivaţia deplasării, numărul sosirilor pe segmentul de afaceri va creşte cu 50%, faţă de un ritm de 39% prognozat pentru călătoriile de agrement, iar cele mai mari creşteri pe zona deplasărilor profesionale vor proveni din regiunea Asia-Pacific (+118%) şi Orientul Mijlociu (+112%), menţionează studiul Accor. Cercetarea are la bază proiecţiile realizate în luna iunie 2026 de compania Tourism Economics pentru 47 de state europene şi arată că adaptarea la noile tipare de cerere şi alegerea resurselor potrivite vor asigura premisele de valorificare economică a viitoarei etape de dezvoltare turistică, se arată în concluziile raportului.