CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut cu 10,4 puncte, în luna ianuarie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a consemnat o creştere semnificativă în luna ianuarie, avansând cu 10,4 puncte.

Totodată, 83% dintre analiştii financiari estimează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar deficitul bugetar prognozat pentru 2026 este anticipat, în medie, la 6,6% din PIB.

„Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut semnificativ în luna ianuarie, cu 10,4 puncte. Componenta de anticipaţii a urcat cu 10 puncte, până la 48,6, în timp ce componenta privind condiţiile curente a avansat cu 11,3 puncte”, se arată în comunicatul asociaţiei.

Rata inflaţiei estimată pentru un orizont de 12 luni (februarie 2027) a scăzut faţă de luna precedentă, ajungând la 5,85%. În acelaşi timp, 94% dintre participanţi se aşteaptă ca inflaţia să continue să se reducă în următorul an, comparativ cu nivelul actual.

În ceea ce priveşte cursul EUR/RON, aproximativ 83% dintre respondenţi prognozează deprecierea leului în următoarele 12 luni. Media estimărilor indică un curs de 5,1471 lei/euro pentru orizontul de 6 luni şi de 5,1982 lei/euro pentru orizontul de 12 luni.

„Reducerea peste aşteptări a deficitului bugetar a contribuit la îmbunătăţirea încrederii în economie. În acelaşi timp, riscul majorării fiscalităţii s-a diminuat, ceea ce a dus şi la temperarea anticipaţiilor inflaţioniste”, a declarat Adrian Codirlaşu, CFA, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Referitor la piaţa imobiliară rezidenţială din mediul urban, 61% dintre participanţi anticipează stagnarea preţurilor în următoarele 12 luni. De asemenea, 61% consideră că nivelurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 33% apreciază că acestea reflectă corect valoarea de piaţă.

Estimările privind deficitul bugetului de stat pentru anul 2026 indică o medie de 6,6% din PIB, în scădere faţă de luna precedentă.

Anticipaţiile de creştere economică pentru 2026 se situează la o medie de 1,1%, nivel superior celui prognozat anterior.

În acelaşi timp, datoria publică, raportată la PIB, este aşteptată să crească până la 63% în următoarele 12 luni.