Climatul de afaceri din Germania s-a deteriorat pentru aproape toate sectoarele economice

Barometrul KfW-Ifo din luna noiembrie 2025 arată o stagnare a climatului economic pentru companiile din Germania. Indicele climatului de afaceri pentru IMM-uri a crescut cu 0,1 puncte faţă de luna precedentă, până la -14,5 puncte, după o creştere 1,4 puncte în luna precedentă.

Pentru companiile mari s-a înregistrat o scădere de 0,9 puncte, până la -17,3 puncte, după o creştere de 2,2 puncte în luna anterioară (vezi graficul 1).

Nivelul indicelui este interpretat prin raportarea la valoarea zero, care reprezintă "media pe termen lung neutră din punct de vedere economic", o medie determinată pentru perioada care începe în ianuarie 2005.

"Climatul de afaceri s-a deteriorat în aproape toate sectoarele economice, atât pentru companiile mijlocii, cât şi pentru cele mari, cu excepţia sectorului serviciilor", se arată în raportul KfW-Ifo, în condiţiile în care "acesta a fost singurul responsabil pentru creşterea minimă a indicelui climatului de afaceri KfW-Ifo pentru companiile mijlocii şi pentru scăderea uşoară a acestora pentru companiile mari".

Cea mai mare scădere lunară a indicelui încrederii IMM-urilor s-a observat la nivelul comerţului cu amănuntul, de 5,1 puncte, până la -16,3 puncte, pe fondul unei scădere de 5,6 puncte a indicelui situaţiei curente. În comerţul cu ridicata scăderea a fost de 1,6 puncte, în condiţiile unei scăderi de 3,4 puncte a indicelui aşteptărilor.

Indicele climatului de afaceri a scăzut şi pentru IMM-urile din construcţii (-1,9 puncte), până la -8,7 puncte, în timp ce la nivelul sectorului industriei prelucrătoare s-a înregistrat o scădere de 0,7 puncte, până la -17,8 puncte, pe fondul unei scăderi de 1,7 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -5,2 puncte.

Scăderea barometrului încrederii pentru marile companii cu 0,9 puncte a fost determinată exclusiv de degradarea aşteptărilor pentru următoarele şase luni, al căror indice a scăzut cu 5,5 puncte, pe fondul unei creşteri de 3,5 puncte a indicelui situaţiei curente.

În condiţiile în care majoritatea companiilor mari sunt mai orientate către export în comparaţie cu IMM-urile, aşteptările privind exporturile au avut o influenţă majoră (vezi graficul 2).

La nivel sectorial, cea mai mare scădere a indicelui încrederii s-a înregistrat în comerţul retail, de 6 puncte, până la -18,4 puncte, pe fondul unei scăderi de 6,5 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -17,1 puncte, şi a unei scăderi de 5,4 puncte a indicelui condiţiilor curente, până la -20,1 puncte.

O scădere semnificativă a încrederii, de 2 puncte, s-a observat şi la companiile mari din industria prelucrătoare, până la -17,4 puncte, în condiţiile unei scăderi de 6,3 puncte a indicelui aşteptărilor, până la -3,6 puncte.

Raportul de la KfW-Ifo mai subliniază că o îmbunătăţire a aşteptărilor de afaceri ale companiilor mari mai mare decât a aşteptărilor privind exporturile arată că "îmbunătăţirea sentimentului este determinată şi de factori interni, cel mai probabil speranţa unui stimul fiscal puternic, plus reformele aferente".

În concluzia raportului de la KfW-Ifo, situaţia economiei Germaniei este comparată cu un avion care se află pe pistă şi aşteaptă autorizaţia de decolare, cu speranţa că aceasta va fi acordată curând.

Aceste aşteptări nu par să fie împărtăşite şi de cea mai mare organizaţie a companiilor industriale din Germania.

Asociaţia Federală a Industriei Germane (BDI), a avertizat recent că ţara nu mai este percepută ca o locaţie bună pentru afaceri şi se confruntă cu o cădere liberă din acest punct de vedere.

"Este cea mai adâncă criză de la înfiinţarea Republicii Federale, iar guvernul nu reacţionează decisiv", a subliniat Peter Leibinger, preşedintele BDI, într-o declaraţie pentru agenţia de presă DPA.

"Nu este vorba despre o scădere conjuncturală, ci despre o problemă structurală", a continuat Leibinger, în opinia căruia "industria germană pierde constant din substanţă".

Preşedintele BDI susţine că "Germania are nevoie acum de o schimbare de politică economică, cu priorităţi clare pentru competitivitate şi creştere".

Peter Leibinger a mai subliniat că este nevoie de o reducere consistentă a birocraţiei şi a cerut guvernului federal să acorde prioritate investiţiilor, în detrimentul cheltuielilor de consum.