CNBC: Centrele de date pentru AI devin temă electorală în SUA din cauza consumului de energie şi apă

Extinderea rapidă a centrelor de date pentru inteligenţă artificială provoacă o opoziţie tot mai puternică în Statele Unite, subiectul a ajuns în centrul campaniilor electorale din mai multe state, iar cu mai puţin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, politicieni republicani şi democraţi cer ca industria tehnologică să suporte costurile uriaşei infrastructuri necesare centrelor de date, transmite CNBC.

Nemulţumirile sunt alimentate în special de consumul ridicat de electricitate şi apă, de temerile referitoare la creşterea facturilor populaţiei şi de percepţia că dezvoltarea AI ar putea elimina locuri de muncă, informează sursa citată..

Potrivit unui studiu Pew Research Center citat de CNBC, peste jumătate dintre americani se declară în prezent mai degrabă îngrijoraţi decât entuziasmaţi de utilizarea tot mai extinsă a inteligenţei artificiale, faţă de 37% în 2021.

Tema a devenit atât de prezentă încât a ajuns şi în publicitate, companiile de băuturi Liquid Death şi Garage Beer au lansat o reclamă satirică despre cantităţile mari de apă utilizate pentru răcirea centrelor de date, iar în reclamă, fostul jucător NFL Jason Kelce îi îndeamnă în glumă pe americani să-şi doneze urina pentru răcirea computerelor, potrivit sursei.

În plan politic, opoziţia faţă de centrele de date traversează liniile de partid, în Florida, republicanul Byron Donalds, care a câştigat marţi alegerile primare pentru funcţia de guvernator, a propus ca dezvoltatorii privaţi, şi nu contribuabilii, să suporte investiţiile necesare proiectelor de centre de date, conform publicaţiei.

În Pennsylvania, guvernatorul democrat Josh Shapiro a semnat un ordin executiv care impune condiţii stricte dezvoltatorilor, aceştia trebuie să plătească integral pentru noile capacităţi de producţie a energiei şi pentru infrastructura de transport şi distribuţie necesară proiectelor, să respecte standarde stricte referitoare la apa şi mediul, să angajeze şi să pregătească lucrători locali şi să încheie acorduri cu comunităţile afectate, potrivit sursei.

Presiunea electorală este vizibilă şi în Ohio, unde centrele de date au devenit o temă importantă în cursa pentru Senat. Statul găzduieşte proiecte de dimensiuni enorme, inclusiv un campus de 10 gigawaţi în Pike County, care ar putea costa peste 500 de miliarde de dolari, iar OpenAI a convenit să utilizeze 8 gigawaţi din această capacitate, proiectul beneficiază de un angajament financiar de până la 105 miliarde de dolari din partea Nvidia, iar cei 10 gigawaţi reprezintă aproximativ consumul anual de electricitate a 8 milioane de gospodării americane, conform publicaţiei.

Comitetul Naţional Republican Senatorial a avertizat într-un document intern că centrele de date au devenit o problemă electorală care riscă să se extindă mult dincolo de Ohio, dacă alegătorii nu îşi schimbă percepţia, atunci opoziţia faţă de aceste proiecte ar putea deveni o temă majoră la nivel naţional, potrivit sursei.

Şi Texasul îşi schimbă abordarea. Guvernatorul republican Greg Abbott, anterior un susţinător al investiţiilor în centre de date, a cerut companiilor să suporte costurile modernizării infrastructurii electrice, să reutilizeze apa şi să adopte măsuri pentru limitarea impactului asupra preţurilor energiei, rivala sa democrată, Gina Hinojosa, cere chiar un moratoriu până când legislativul statului stabileşte reguli clare, conform publicaţiei.

New York a mers şi mai departe, guvernatoarea democrată Kathy Hochul a instituit în iulie un moratoriu de un an asupra noilor centre de date de foarte mari dimensiuni, în această perioadă, statul intenţionează să elaboreze un cadru de reglementare destinat protejării reţelei electrice, mediului, comunităţilor şi consumatorilor, potrivit sursei.

Donald Trump critică aceste restricţii şi susţine că localităţile ar trebui să accepte investiţiile şi argumentează că centrele de date generează locuri de muncă şi venituri fiscale importante, conform publicaţiei.

Industria tehnologică încearcă, la rândul său, să răspundă nemulţumirilor. Microsoft şi OpenAI au promis că vor suporta costurile energetice generate de propriile proiecte, vor reduce consumul de apă şi vor investi în locurile de muncă şi comunităţile locale, potrivit sursei.

Disputa arată însă că infrastructura necesară boomului AI a trecut din zona tehnologică în cea politică, pentru companiile care investesc sute de miliarde de dolari în centre de date, acceptarea acestor proiecte de către comunităţile locale şi costul energiei şi al apei riscă să devină unele dintre principalele obstacole în calea expansiunii, conform publicaţiei.