CNN: Israelienii sunt aşteptaţi la urne pentru cele mai importante alegeri din ultimii ani

Alegeri decisive în Israel: Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere după războaiele din regiune

Israelienii sunt chemaţi marţi la urne pentru a decide dacă Benjamin Netanyahu, premierul cu cea mai lungă perioadă petrecută în fruntea guvernului israelian, va rămâne la putere, într-un scrutin care ar putea influenţa direcţia politică a ţării după războaiele din regiune, relatează CNN.

Alegerile au loc după atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023, considerat cel mai grav eşec de securitate din istoria Israelului, şi după conflictele care au urmat în Gaza, Liban şi Iran, evenimente care au mobilizat o mare parte a populaţiei şi au contribuit la izolarea internaţională a Israelului, potrivit CNN.

Pentru mulţi alegători, votul reprezintă prima ocazie de a-şi exprima opinia despre conducerea ţării în urma atacurilor din 2023, despre gestionarea conflictelor şi despre distribuirea responsabilităţilor legate de serviciul militar, relatează CNN.

Guvernul condus de Netanyahu îşi încheie mandatul de patru ani, primul din ultimele decenii care a ajuns la finalul perioadei complete, şi s-a bazat pe parteneri de extremă dreaptă şi ultraortodocşi, care au contribuit la orientarea Israelului către politici mai naţionaliste şi mai religioase, potrivit CNN.

Netanyahu este primul premier israelian aflat în funcţie care este judecat pentru acuzaţii de corupţie, iar iniţiativa guvernului său de reformare a sistemului judiciar, care ar fi redus puterea Curţii Supreme şi a altor mecanisme de control, a declanşat proteste ample în 2023, relatează CNN.

Ce se joacă la alegerile din Israel

Scrutinul va arăta dacă Israelul îşi continuă orientarea naţionalistă, conservatoare şi religioasă sau dacă începe să urmeze o altă direcţie, însă rezultatul final ar putea întârzia din cauza negocierilor necesare pentru formarea unei coaliţii, potrivit CNN.

Sondajele indică faptul că nici tabăra lui Netanyahu, nici opoziţia nu ar urma să obţină majoritatea parlamentară, ceea ce ar putea prelungi criza politică în loc să o rezolve, relatează CNN.

Sistemul electoral israelian se bazează pe liste de partid, nu pe candidaturi individuale, iar formaţiunile trebuie să depăşească pragul electoral de 3,25% pentru a obţine mandate în Knesset, parlamentul cu 120 de locuri, potrivit CNN.

Luni erau înscrise în cursă 36 de partide, iar sondajele estimau că între 11 şi 13 dintre acestea vor depăşi pragul electoral, mandatele fiind distribuite proporţional cu voturile obţinute, relatează CNN.

Principalele formaţiuni sunt Likud, partidul de dreapta condus de Netanyahu, şi Yashar, o nouă formaţiune de centru condusă de Gadi Eisenkot, fost şef al Statului Major al armatei israeliene şi principalul său rival, potrivit CNN.

Cel mai recent sondaj realizat de Canal 12 îi atribuia partidului lui Eisenkot 23 de mandate, faţă de 21 pentru Likud, în timp ce Canal 14, considerat favorabil lui Netanyahu, estima 30 de mandate pentru Likud şi aproximativ 20 pentru Yashar, relatează CNN.

În sondajele privind persoana considerată mai potrivită pentru funcţia de prim-ministru, Eisenkot s-a situat constant înaintea lui Netanyahu, potrivit CNN.

## Formarea guvernului, miza de după vot

Obţinerea celui mai mare număr de mandate nu garantează formarea guvernului, deoarece un premier are nevoie de sprijinul a cel puţin 61 dintre cei 120 de parlamentari, iar niciun partid israelian nu a reuşit vreodată să obţină singur această majoritate, explică CNN.

Sondajele estimează că blocul lui Netanyahu, format din Likud, două partide de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich şi Itamar Ben-Gvir şi două formaţiuni ultraortodoxe, ar putea obţine între 49 şi 55 de mandate, sub pragul necesar pentru majoritate, relatează CNN.

Opoziţia este, la rândul său, fragmentată, incluzând formaţiuni conduse de fostul premier Naftali Bennett, fostul ministru al apărării Avigdor Liberman şi liderul Partidului Democraţilor, Yair Golan, în timp ce Bennett şi Liberman au propriile ambiţii pentru funcţia de prim-ministru şi nu l-au susţinut pe Eisenkot, potrivit CNN.

Formarea unui guvern alternativ ar putea necesita sprijinul sau abţinerea partidelor arabe, însă mai mulţi lideri ai opoziţiei au exclus forme de cooperare cu acestea, ceea ce complică negocierile, relatează CNN.

În lipsa unei majorităţi clare, printre scenariile posibile se numără un blocaj politic, un guvern minoritar, o coaliţie de uniune naţională sau organizarea unor noi alegeri, potrivit CNN.

Participarea la vot ar putea schimba echilibrul politic

Rezultatul ar putea depinde de formaţiunile mici care reuşesc să treacă pragul electoral şi de numărul voturilor acordate partidelor care rămân în afara parlamentului, explică CNN.

Prezenţa la urne poate influenţa distribuţia mandatelor, deoarece câteva mii de voturi pot decide dacă un partid intră în Knesset şi poate modifica echilibrul dintre blocurile politice, relatează CNN.

Participarea cetăţenilor arabi din Israel, care reprezintă aproximativ 20% din populaţie, ar putea avea un rol important, în condiţiile în care aceştia au votat tradiţional în proporţii mai mici decât media naţională, potrivit CNN.

La alegerile din 2022, prezenţa la vot în rândul alegătorilor arabi a fost de 53,2%, comparativ cu 70,6% la nivel naţional, iar institutele de sondare estimează că la scrutinul actual participarea acestora ar putea depăşi 60%, ceea ce ar ridica pragul efectiv necesar pentru obţinerea unui mandat, relatează CNN.

Printre formaţiunile expuse riscului de a nu intra în parlament se numără partidul „Sionismul Religios”, condus de Smotrich, şi o nouă formaţiune de dreapta condusă de generalul în rezervă Ofer Winter, potrivit CNN.

Un alt partid nou, fără afiliere la blocurile politice principale şi cu o platformă care combină preocupările rezerviştilor cu teme economice, se află în sondaje aproape de pragul electoral de 3,25%, relatează CNN.

Un factor suplimentar îl reprezintă israelienii care locuiesc în străinătate, deoarece Israelul nu permite votul extern, cu excepţia personalului diplomatic, iar datele oficiale indică faptul că aproximativ 810.000 dintre cei 7,3 milioane de alegători, adică peste 11%, locuiesc în afara ţării, potrivit CNN.

Mii dintre aceştia intenţionează să călătorească în Israel pentru a vota personal, ceea ce ar putea influenţa rezultatul scrutinului, relatează CNN.

Economia şi securitatea, principalele preocupări ale alegătorilor

După ani de război, securitatea şi asumarea responsabilităţii pentru eşecurile din trecut rămân teme importante pentru alegători, însă costul vieţii este, de asemenea, o preocupare majoră, în special pentru tineri, potrivit CNN.

Un sondaj recent al Canal 12 arată că 21% dintre israelieni consideră economia şi costul vieţii principala lor prioritate electorală, urmate de recrutarea ultraortodocşilor, cu 17%, eşecul de securitate din 7 octombrie, cu 14%, şi războiul cu Iranul, cu 10%, relatează CNN.

Priorităţile diferă în funcţie de orientarea politică: în rândul susţinătorilor coaliţiei lui Netanyahu, războiul cu Iranul este principala preocupare, cu 21%, în timp ce pentru alegătorii opoziţiei, eşecul de securitate din 7 octombrie ocupă primul loc, cu 28%, potrivit CNN.

Un studiu realizat în septembrie de centrul de cercetare Achord al Universităţii Ebraice a indicat că 58% dintre alegătorii cu vârste între 22 şi 34 de ani consideră că preţurile şi costul locuinţelor le vor influenţa votul, în timp ce 36% au menţionat problemele de securitate, relatează CNN.

Economia nu a ocupat un loc central în campanie până în weekendul anterior alegerilor, când Netanyahu a readus subiectul în prim-plan printr-un interviu acordat Canal 10, în care a discutat despre posibile sancţiuni bancare internaţionale şi despre dezvoltarea unei economii capabile să le evite, potrivit CNN.

În acelaşi interviu, Netanyahu a afirmat că autorităţile analizează folosirea criptomonedelor şi a tehnologiei blockchain şi că a solicitat elaborarea unui plan în acest sens, relatează CNN.

Declaraţiile au atras critici din partea economiştilor şi o reacţie neobişnuită din partea Băncii Israelului, care a respins public propunerea, afirmând că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancţiunilor”, potrivit CNN.

Rivalii politici ai premierului au interpretat propunerea drept un semn că acesta se aşteaptă la o izolare internaţională tot mai accentuată a Israelului, iar Eisenkot a ironizat ideea folosind denumirea „BibiCoin”, pe care a descris-o drept „o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, acuzându-l pe Netanyahu că intenţionează să „distrugă economia israeliană pentru generaţiile viitoare”, relatează CNN.

Cum influenţează războiul din Gaza alegerile

Netanyahu şi-a construit cariera politică promovând o linie dură în materie de securitate, însă se afla la conducerea guvernului în momentul atacului Hamas din 7 octombrie 2023, când peste 1.200 de israelieni au fost ucişi şi 251 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Gaza, potrivit CNN.

Premierul a refuzat să îşi asume responsabilitatea personală pentru eşecul de securitate şi a respins solicitările privind înfiinţarea unei comisii de anchetă de stat, iar adversarii săi au transformat această atitudine într-o temă centrală a campaniei, relatează CNN.

Conflictul l-a afectat personal şi pe Eisenkot, al cărui fiu, Gal, în vârstă de 25 de ani, a fost ucis în luptele din Gaza în decembrie 2023, o pierdere care contribuie la profilul său în rândul alegătorilor preocupaţi de securitate, potrivit CNN.

Alte partide au inclus pe liste membri ai familiilor îndoliate şi rude ale foştilor ostatici, iar formaţiunile de opoziţie au recrutat şi rezervişti reveniţi de pe fronturile din Gaza şi Liban, aducând în prim-plan problema distribuirii obligaţiilor militare, relatează CNN.

Majoritatea evreilor israelieni cu vârsta de peste 18 ani sunt supuşi serviciului militar obligatoriu, însă bărbaţii ultraortodocşi au beneficiat mult timp de o scutire generală pentru studiile religioase, potrivit CNN.

Partenerii ultraortodocşi ai lui Netanyahu au încercat să păstreze şi să extindă această scutire, în timp ce armata israeliană susţine că îi lipsesc peste 12.000 de militari, pe fondul operaţiunilor desfăşurate pe mai multe fronturi, relatează CNN.

Deficitul este acoperit parţial de rezervişti, care ajung să servească sute de zile pe an în cadrul unor mobilizări repetate, iar toate partidele de opoziţie au inclus serviciul militar universal printre principalele promisiuni electorale, potrivit CNN.

Ce ar putea însemna scrutinul pentru palestinieni

Guvernul aflat la final de mandat a avut una dintre cele mai intransigente abordări din istoria Israelului în privinţa palestinienilor, fiind influenţat puternic de liderii partidelor naţionaliste de extremă dreaptă, relatează CNN.

Smotrich, ministrul finanţelor, care supraveghează şi administraţia civilă din Cisiordania ocupată, a susţinut extinderea coloniilor şi reţinerea veniturilor fiscale destinate Autorităţii Palestiniene, măsuri despre care criticii avertizează că ar putea provoca prăbuşirea economică a instituţiei, potrivit CNN.

Ben-Gvir, ministrul securităţii naţionale, a sprijinit în Knesset o lege privind pedeapsa cu moartea, a înăsprit condiţiile de detenţie pentru palestinieni şi a redus presiunea poliţienească asupra violenţelor comise de coloniştii israelieni în Cisiordania, relatează CNN.

Ambii lideri s-au opus încetării războiului din Gaza, au susţinut înfiinţarea unor colonii israeliene în enclavă şi au pledat pentru anexarea completă a Cisiordaniei şi pentru controlul evreiesc asupra acesteia, potrivit CNN.

Dacă Netanyahu revine la putere alături de actualii parteneri, această direcţie ar putea continua şi s-ar putea intensifica, în condiţiile în care Smotrich doreşte anularea Acordurilor de la Oslo şi desfiinţarea Autorităţii Palestiniene, în timp ce Ben-Gvir a cerut strămutarea palestinienilor din Gaza şi Cisiordania, relatează CNN.

Un guvern format de opoziţie nu ar reprezenta neapărat o schimbare ideologică radicală, deoarece Eisenkot a respins ideea unui stat palestinian, iar o eventuală coaliţie ar include şi partide de dreapta care se opun concesiilor, potrivit CNN.

Totuşi, un executiv care nu ar depinde de Ben-Gvir şi Smotrich ar putea adopta o poziţie mai fermă faţă de violenţele coloniştilor, ar putea renunţa la sprijinul explicit pentru emigrarea palestinienilor şi pentru prăbuşirea Autorităţii Palestiniene şi ar putea răspunde mai favorabil iniţiativelor americane şi regionale privind Gaza, relatează CNN.

Un asemenea guvern ar trebui însă să gestioneze aceleaşi probleme nerezolvate, inclusiv dezarmarea Hamas, reconstrucţia Fâşiei Gaza şi restabilirea ordinii şi a respectării legii în Cisiordania, potrivit CNN.

Israelul, sub presiunea internaţională

Conflictele din Gaza şi Liban, confruntarea cu Iranul şi intensificarea violenţelor coloniştilor au slăbit poziţia diplomatică a Israelului, în timp ce Netanyahu se confruntă cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pentru presupuse crime de război în Gaza şi evită să călătorească în numeroase ţări europene din cauza riscului de arestare, relatează CNN.

O comisie a ONU a afirmat luni că Israelul a continuat să comită genocid în Gaza după încetarea focului din octombrie precedent, negociată de Statele Unite, acuzaţie respinsă de Israel drept parte a unei „campanii de dezinformare”, potrivit CNN.

Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat sprijinul pentru Netanyahu înaintea votului, însă opinia publică din Statele Unite este mult mai puţin favorabilă Israelului şi premierului său, relatează CNN.

Un sondaj realizat în martie 2026 de Pew Research Center a arătat că 60% dintre adulţii americani chestionaţi aveau o părere nefavorabilă despre Israel, iar 59% declarau că au puţină sau deloc încredere în Netanyahu în privinţa deciziilor sale referitoare la afacerile globale, potrivit CNN.

Studiul Pew privind atitudinile globale din primăvara anului 2026 a indicat o tendinţă similară în majoritatea celor 36 de ţări analizate, unde respondenţii au exprimat opinii nefavorabile despre Israel şi premierul său, relatează CNN.

Schimbarea de atitudine a fost deosebit de vizibilă în Europa de Vest, unde mai multe state, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Canada, au recunoscut statul palestinian şi au introdus sancţiuni sau restricţii comerciale legate de coloniile israeliene şi de persoanele şi entităţile implicate în violenţele coloniştilor, potrivit CNN.

Ben-Gvir şi Smotrich au fost, de asemenea, sancţionaţi personal şi se confruntă cu interdicţii de călătorie impuse de mai multe state occidentale, relatează CNN.

O nouă victorie a lui Netanyahu ar putea amplifica presiunea internaţională, în timp ce un guvern condus de Eisenkot sau de un alt reprezentant al opoziţiei ar putea reduce parţial tensiunile, cel puţin în prima perioadă, potrivit CNN.

Măsurile mai ferme împotriva violenţelor coloniştilor ar putea crea oportunităţi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu unele guverne europene şi cu Partidul Democrat din Statele Unite, însă este puţin probabil ca principalele formaţiuni ale opoziţiei să schimbe radical politica de securitate şi politica externă a Israelului, relatează CNN.

În acest scenariu, un nou guvern ar putea recâştiga o parte din libertatea de acţiune diplomatică, fără să poată însă elimina rapid tensiunile şi problemele care au afectat relaţiile internaţionale ale Israelului, potrivit CNN.