Comisia Europeană cere măsuri înainte de legea salarizării

Comisia Europeană cere Guvernului să adopte măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul prudent de 8 miliarde de lei discutat iniţial, potrivit news.ro.

Una dintre măsurile propuse vizează extinderea contribuţiei CASS asupra pensiilor. De asemenea, CE cere ca măsurile compensatorii care să aducă cele 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”.

Comisia Europeană susţine că "există o discrepanţă între fişierul de calcul al impactului financiar şi textul proiectului de lege" în ceea ce priveşte salariile din domeniul sănătăţii. Discrepanţa este estimată de Comisie la aproximativ 1 miliard de lei, conform news.ro.

De asemenea, experţii de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii menite să aducă la buget 4 miliarde de lei - diferenţa de la 8 miliarde de lei până la 12 miliarde de lei - să fie adoptate concomitent cu legea salarizării sau, de preferat, înainte de aceasta.

Comisia propune drept posibilă măsură "extinderea contribuţiei CASS asupra pensiilor". CASS pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei expiră la 31 decembrie 2027.

Experţii de la Bruxelles mai cer Guvernului şi un "calendar clar" pentru plata arieratelor datorate magistraţilor.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat duminică, despre ultima variantă a legii salarizării, că valoarea de referinţă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanţe ca să creeze o zonă de tampon şi să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de ţară. El a dat asigurări că nu scade niciun venit, precizând că sunt basme şi că de la început a existat o campanie împotriva acestui proiect, instrumentată clar politic, pe ideea că este haos, că PNRR-ul nu funcţionează.

"Valoarea de referinţă a fost redusă la cererea Ministerului de Finanţe ca să creeze un buffer, adică o zonă de tampon, de protecţie, astfel încât să ne asigurăm că, pentru valoarea pe care o va avea Standard & Poor's în luna februarie, atunci când vedem cât costă cu adevărat lucrurile în plată, să nu avem vreo surpriză care să ne ducă la downgrade de rating de ţară. Şi atunci, practic, începem cu valoarea de referinţă de 4.000, iar la rectificare trecem la 4.100, care era valoarea iniţială", a declarat Dragoş Pîslaru la Digi24.

Potrivit ministrului interimar al Muncii, recomandarea tuturor a fost o abordare prudenţială.

"Recomandarea este să încerci să te duci un pic sub 12 miliarde, pentru că s-ar putea ca în plată, când începi să plăteşti salariile, să ajungi la mai mult. Şi atunci, evident, agenţiile de rating şi toată lumea, investitorii care se uită la România, ar aprecia să vadă că există această rezervă. Până la urmă, dacă te duci pe linie şi ai şi hotărârile judecătoreşti şi toate celelalte, te poţi trezi că treci peste", a explicat el.

Dragoş Pîslaru a dat asigurări că nu scade niciun venit.

"Sunt basme. Am făcut calculele pe toate părţile, nu scade niciun venit. Există un mecanism de protecţie a veniturilor", a menţionat el.