Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a precizat că mixul echilibrat energetic pe care îl avem, ar fi trebuit să se transpună, de fapt, într-un avantaj competiţional, dar prin prisma secetei cu care s-a confruntat în acest an întreaga Europă, preţurile din energie au crescut considerabil.
„Deşi avem un mix energetic echilibrat, vedem că importăm, de fapt, la preţuri mult mai mari decât ceea ce putem noi să producem. Pe zona de Ministerul Mediului, ce putem să facem şi ce am identificat a fost partea de stocare, unde ştiţi deja că vom lansa anul acesta programul de baterii”, a spus Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a avertizat şi cu privire la faptul că seceta şi impactul asupra infrastructurii energetice reprezintă provocările cu care ne vom confrunta în continuare.
Diana Buzoianu a precizat: „Sub o formă sau alta, trecem printr-un episod de secetă uriaş la nivel naţional, unul dintre cele mai dure din ultimii ani, iar asta a avut un efect direct şi asupra mixului energetic, trezindu-ne că o unitate esenţială, centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, nu a mai putut să producă energie. Iar aici discuţia devine, de fapt, nu doar despre energie, ci despre infrastructura critică pe care noi o construim - barajele, digurile şi polderele pe care le avem -, care ar trebui să fie lucrări de prioritate zero, pentru care în ultimii ani nu s-au alocat banii necesari. Cred că una dintre provocările esenţiale este dacă găsim resursele necesare să facem o parte esenţială din aceste investiţii. Noi, anul acesta, am trecut mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani fix pentru aceste lucrări critice. Important este ca banii aceştia să fie folosiţi efectiv pentru barajele de categoria A şi B, adică cele care contribuie inclusiv la capacităţile de energie ce au nevoie de resursa principală, dar şi la accesul la apă şi protejarea comunităţilor împotriva inundaţiilor”.
Domnia sa a arătat că este important să ne uităm la lucrările de infrastructură critică care nu au fost prioritizate în ultimi ani şi care ar trebui să devină principalul obiectiv al României.
„Vă dau un exemplu: în 2025, pentru baraje şi poldere s-au alocat la bugetul naţional 50 de milioane de RON, o sumă absolut derizorie faţă de necesarul din spatele acestei probleme uriaşe. În 2026 am negociat la maximum 250 de milioane, dar oricum nu este suficient; realitatea este că va trebui să creştem ritmul de finanţare pentru aceste investiţii”, a spus Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a mai afirmat că stocarea energiei în baterii va duce la scăderea preţului.
Diana Buzoianu a precizat: „Pe zona Ministerului Mediului, ce am reuşit noi să facem a fost cumva să schimbăm un pic paradigma din proiectele de fonduri pentru mediu. Anul trecut, când am lansat ideea că avem un potenţial uriaş cu consumatorii care nu aveau încă baterii de stocare şi că vom schimba programul pentru anul următor - astfel încât să nu fie doar un program de panouri fotovoltaice, ci să prindem din urmă şi partea de stocare cu baterii -, îmi amintesc reacţia din spaţiul public, cu scrisori deschise prin care se reclama că vom închide un program îndrăgit şi iubit în toată România. Apoi a venit criza legată de secetă şi de Cernavodă, iar brusc discuţia despre stocare - despre faptul că am fi putut ajuta la scăderea preţului la energie pentru simplul motiv că am avea stocare de energie şi nu am mai importa la vârf de preţ seara, ci am reuşi să folosim energia pe care deja o avem - a devenit mult mai acceptată în piaţa publică. Astăzi suntem în punctul în care, din perspectiva Ministerului Mediului, vreau să dau o direcţie pentru următorii câţiva ani de zile. Proiectul pe care noi îl lansăm anul acesta de stocare în baterii aş vrea să fie o politică publică pentru următorii cel puţin 3-4 ani, pentru a prinde din urmă capacitatea fotovoltaică pusă deja în piaţă. Cred că acest lucru va ajuta la scăderea preţului pe termen relativ mediu. Ceea ce vom lansa anul acesta va putea să fie instalat anul viitor. Dacă toată lumea îşi face treaba corect, cred că într-un an de zile am putea să avem bateriile la sistemele fotovoltaice deja instalate. Noi am mai făcut şi o schimbare, de la principiul «primul venit, primul servit» la un sistem de evaluare a dosarelor. Aceasta presupune că, pe un buget de 400 de milioane lei pe care îl avem în momentul de faţă pentru acest program, vom avea mult mai multe baterii instalate, inclusiv pentru că cofinanţarea va fi unul dintre criteriile principale”.
Domnia sa a concluzionat spunând că pe baza resursele limitate a încercat să impulsioneze piaţa astfel încât să fie instalate cât mai multe baterii cu aceiaşi bani şi că această acţiune ar trebui continuată şi în anii următori.






















































