Costurile materialelor majorează bugetele proiectelor energetice cu 20%

Costurile materialelor şi ale forţei de muncă generează frecvent o creştere de până la 20% a bugetelor proiectelor energetice faţă de estimările iniţiale, pe fondul accelerării dezvoltării capacităţilor regenerabile şi de stocare din România, potrivit unui studiu realizat de Forvis Mazars remis redacţiei.

Studiul, intitulat „Strengthening supply chains in energy”, relevă faptul că doar 35% dintre executivii din energie şi infrastructură declară un nivel ridicat de încredere în privinţa gestionării impactului tarifelor comerciale asupra costurilor, nivel situat sub media globală de 41%, informează compania.

România accelerează trecerea de la planuri spre racordarea efectivă a capacităţilor. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în februarie 2026 autorizaţii de înfiinţare pentru capacităţi regenerabile de 849,36 MW şi proiecte de stocare de 596 MW. În mai 2026, instituţia a majorat garanţia financiară de la 5% la 20% din valoarea fără TVA a tarifului de racordare pentru proiectele de peste 1 MW şi a instituit o garanţie de 30 de euro pe kilowatt pentru solicitanţi până la recepţia lucrărilor. Măsurile vizează responsabilizarea investitorilor, diminuarea rezervării speculative a reţelei şi utilizarea eficientă a infrastructurii electrice. Totodată, autoritatea a suspendat în premieră, în februarie 2026, autorizaţia de înfiinţare a unui parc eolian pe o durată de trei luni din cauza lipsei dovezilor de finanţare, conform datelor menţionate.

„Pe măsură ce sectorul energetic intră într-o nouă etapă de dezvoltare, accentul se mută de la extinderea portofoliului către capacitatea companiilor de a transforma proiectele în active operaţionale şi de a gestiona volatilitatea. În acest context, succesul depinde tot mai mult de modul în care dezvoltatorii controlează costurile, gestionează furnizorii şi implementează proiectele într-un mediu incert. Pentru proiectele de mari dimensiuni, disciplina de execuţie poate fi la fel de importantă ca accesul la finanţare”, a declarat Vasile Andrian, Partner, Head of Audit & Financial Advisory, Forvis Mazars în România, transmite sursa citată.

Sectorul energetic global resimte instabilitatea geopolitică, perturbările comerciale, limitele reţelelor şi întârzierile de autorizare. În pofida acestor constrângeri, 82% dintre executivii chestionaţi îşi menţin planurile de extindere internaţională, însă aplică o selecţie mai strictă din cauza riscurilor operaţionale. Fezabilitatea, costul şi calendarele de execuţie depind de accesul direct la minerale critice, panouri solare, turbine eoliene, convertoare, baterii şi componente de reţea. Concentrarea furnizorilor în puţine zone determină blocaje şi volatilitate a preţurilor, motiv pentru care lanţurile de aprovizionare devin un element decisiv în alocarea capitalului, potrivit comunicatului de presă.

Depăşirile bugetare şi blocajele de aprovizionare afectează ipotezele iniţiale de investiţie, profitabilitatea calculată şi fluxurile de numerar anticipate de companii. „Pe măsură ce proiectele energetice devin mai complexe, inclusiv prin integrarea capacităţilor de stocare şi evoluţia modelelor de venit, creşte şi complexitatea informaţiilor pe baza cărora sunt luate deciziile de investiţii. În acest context, procesele de guvernanţă, control intern şi raportare au un rol esenţial în asigurarea unei imagini corecte asupra performanţei şi riscurilor asociate proiectelor”, a adăugat Marius Pirpiliu, Director, Audit & Assurance, Forvis Mazars în România, informează compania.

Succesul tranziţiei energetice depinde de accesul la finanţare, reţea, echipamente şi furnizori stabili. Reţeaua internaţională Forvis Mazars reuneşte peste 40.000 de profesionişti în peste 100 de ţări şi teritorii, iar echipa din România numără peste 370 de specialişti cu o experienţă de peste 30 de ani în audit, consultanţă fiscală, servicii financiare şi outsourcing, transmite sursa citată.