Daron Acemoglu: Criza democraţiei liberale este problema centrală a lumii, nu războiul din Iran

Conflictul din Iran şi problemele economice actuale reprezintă provocări foarte serioase, însă problema definitorie a prezentului este criza democraţiei liberale, care trece printr-o perioadă de transformări, după ce a promis idei clare şi practice, a afirmat în această seară, pe scena Ateneului Român, Daron Acemoglu, laureatul Premiului Nobel pentru Economie în anul 2024, în în deschiderea evenimentului Romania Givernement Roundtable organizată de Economist Impact în parteneriat cu RCI Holding, în perioada 30 martie - 1 aprilie la Bucureşti.

"Democraţia liberală nu a fost doar o afacere internă, ci şi una internaţională, sprijinind comerţul şi integrarea pe tot globul. Acest sistem a creat un mediu care facilitează schimbul de opinii, coeziunea şi adaptarea socială într-o lume marcată de progres tehnologic. Deşi nu dictează un set rigid de aranjamente, a încurajat o coerenţă instituţională superioară sistemelor autoritare. (...) Succesul democraţiei liberale s-a datorat faptului că şi-a respectat promisiunile prin decizii politice care au pus în centru un set de valori ce au condus la prosperitate şi au încurajat creşterea economică. (...) Democraţia liberală a funcţionat prin coaliţii largi unde nicio facţiune nu îşi impunea voinţa absolută; de exemplu, Roosevelt a trebuit să guverneze incluzând atât stânga, cât şi democraţii din Sud şi alte comunităţi. S-au extins astfel serviciile publice, incluzând segmentele anterior ignorate sau vulnerabile. Totuşi, acest echilibru a fost rupt de apariţia tehnologiilor digitale. Dacă iniţial calculatoarele erau folosite doar de cei mai educaţi, din anii '80-'90 acestea au devenit o platformă pentru automatizare, înlocuind munca manuală cu algoritmi şi roboţi. Aceasta a tăiat legătura dintre succesul companiilor şi crearea locurilor de muncă, permiţând profituri mari cu mai puţini angajaţi. S-a creat astfel o prăpastie între grupul managerial (care lucrează cu simboluri şi date) şi cei care lucrează manual, aceştia din urmă fiind lăsaţi în urmă. Astăzi, cererea de competenţe abstracte face ca educaţia universitară să fie esenţială, ducând la o segregare geografică, economică şi socială profundă. Partidele social-democratice (din Marea Britanie sau SUA), care iniţial reprezentau muncitorii manuali, şi-au mutat atenţia din anii '70 către absolvenţii universitari. Rezultatul este un grup vast care se simte nereprezentat, ale cărui voci sunt acum exploatate de partide populiste care oferă soluţii nepractice şi alimentează intoleranţa. Liderii politici sunt adesea atât de distanţaţi de comunităţile lor încât nu le mai înţeleg îngrijorările”, a spus Daron Acemoglu.

Domnia sa a afirmat că soluţia este întoarcerea la ideile fundamentale de prosperitate comună şi oferirea unei voci comunităţilor locale.

"Este nevoie de un liberalism care să se reconecteze cu pătura muncitoare şi să gestioneze criza provocată de inteligenţa artificială, pentru ca tehnologia să nu mai lase oamenii deoparte. În final, democraţia liberală rămâne singurul model capabil să asigure progresul tehnologic şi prosperitatea pentru toţi”, a concluzionat laureatul Premiului Nobel pentru Economie, în anul 2024.