De la 31 octombrie fără reducere la acciza motorinei, cu euro la 6 lei în scenariu: ce înseamnă 2027 pentru constructori

Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual: „7 din 10 fabrici cu care discutăm nu îşi pot construi astăzi o politică fermă de preţ pentru 2027. Piaţa a ajuns să lucreze cu preţuri valabile 30 de zile”, se arată într-un comunicat de presă al Depozit Virtual, remis redacţiei.

Pe 31 octombrie 2026 expiră reducerea de 25% a accizei la motorină. Dacă Guvernul nu o prelungeşte, motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei pe litru de la 1 noiembrie, într-un moment în care euro se află aproape de maximul istoric faţă de leu, iar multe fabrici oferă preţuri valabile doar 30 de zile.

Construcţiile din România intră în ultimele luni ale anului 2026 într-un paradox: volumul lucrărilor continuă să crească, însă capacitatea companiilor de a anticipa costurile pentru anul următor este tot mai limitată.

Potrivit datelor INS publicate pe 20 octombrie, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,4% (serie brută) în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Construcţiile rezidenţiale au înregistrat un avans de 22,9%, iar lucrările de construcţii noi au crescut cu 18,7%. Accelerarea vine din luna august, când lucrările au fost cu 40,5% peste nivelul din august 2025, cu un avans de 54,9% la clădirile rezidenţiale. Fiind o singură lună, cifra din august trebuie citită cu prudenţă.

În acelaşi timp, din discuţiile comerciale pe care Depozit Virtual le poartă cu producătorii şi importatorii de materiale, aproximativ şapte din zece fabrici nu îşi asumă în prezent o politică fermă de preţ pentru 2027. În numeroase categorii, ofertele au ajuns să fie valabile doar 30 de zile. Aceasta este o observaţie comercială a reţelei, nu un studiu statistic reprezentativ pentru întreaga industrie.

„Toată lumea vorbeşte despre posibilitatea unui euro la 6 lei. Eu cred că euro este doar vârful aisbergului. Problema reală este suprapunerea a cinci presiuni: curs valutar, energie, combustibil şi transport, materiale şi finanţare. Dacă acestea se mişcă simultan, fabrica nu mai poate garanta preţul, distribuitorul nu mai poate garanta preţul, iar constructorul nu mai poate calcula cu suficientă siguranţă cât îl va costa peste şase luni un proiect contractat astăzi. Pentru mine, acesta este cel mai important semnal din piaţă înainte de 2027: nu scumpirea este cel mai mare risc, ci impredictibilitatea.” Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual

1. Cursul valutar: un euro la 6 lei ar schimba calculele

Pragul de 6 lei pentru un euro trebuie privit ca un scenariu, nu ca o evoluţie certă a cursului. Pentru industria construcţiilor, efectul unei eventuale deprecieri a leului ar depăşi costul materialelor importate direct. Numeroase materii prime, echipamente şi componente sunt achiziţionate în euro, inclusiv de producători care livrează produse finite în România. Cursul BNR a atins un maxim istoric de 5,3527 lei pentru un euro pe 6 octombrie 2026, iar pe 21 octombrie era 5,3297 lei, faţă de 5,0905 lei la începutul anului, adică o depreciere a leului de aproximativ 4,7%. Până la 6 lei ar mai fi o distanţă de circa 12-13%.

Un constructor care semnează astăzi un contract în lei, dar cumpără ulterior materiale al căror preţ depinde de euro, poate descoperi că bugetul iniţial nu mai acoperă aceleaşi cantităţi.

Exemplu ipotetic: pentru materiale importate în valoare de 100.000 euro, costul este de 500.000 lei la un curs de 5 lei/euro, 550.000 lei la 5,5 lei/euro şi 600.000 lei la 6 lei/euro. Diferenţa dintre cele două scenarii extreme este de 100.000 lei, chiar dacă preţul în euro nu se schimbă.

2. Energia: costurile fabricilor intră în ecuaţie

Energia reprezintă o componentă importantă a costurilor de producţie pentru materiale precum cimentul, cărămida, sticla, oţelul sau produsele termoizolante. Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze pline puţin peste 70%, cel mai scăzut nivel pentru această perioadă de la începutul monitorizării, în 2011, iar preţul gazelor pe bursă se apropie de maximul ultimilor patru ani. Într-un scenariu ENTSO-G pentru o iarnă geroasă, stocurile ar putea scădea până la aproximativ 11%. Toate acestea pot menţine presiunea asupra pieţei energiei.

Pentru fabricile de materiale de construcţii, o creştere a costurilor cu gazele sau electricitatea poate impune recalcularea preţurilor de producţie. Efectele depind de consumul energetic, de contractele de furnizare şi de capacitatea producătorului de a absorbi temporar costurile suplimentare. Menţinerea unui preţ câteva săptămâni nu garantează aceleaşi condiţii pentru întregul an 2027.

3. Motorina, acciza şi transportul: costul care ajunge în aproape fiecare material

Materiile prime trebuie transportate către fabrici, produsele finite către distribuitori sau şantiere, iar utilajele trebuie alimentate pe întreaga durată a lucrărilor. Între 4 septembrie şi 10 octombrie 2026, preţul mediu al motorinei în România a crescut cu 7,3%, de la 10,16 la 10,90 lei/litru, cu un maxim de 10,95 lei/litru pe 22 septembrie, iar cel al benzinei cu 5,0%, de la 9,66 la 10,14 lei/litru, pe fondul perturbărilor de aprovizionare de pe pieţele internaţionale. Preţurile includ o reducere temporară de 25% a accizei la motorină, valabilă până la 31 octombrie 2026; în lipsa unei prelungiri, motorina s-ar putea scumpi cu circa 0,85 lei/litru.

Materialele voluminoase sau grele sunt deosebit de sensibile la costul transportului. Distanţa dintre fabrică şi şantier, gradul de încărcare a camioanelor şi numărul transporturilor intermediare devin variabile economice importante. Modelul Depozit Virtual de livrare directă din fabrică pe şantier urmăreşte eliminarea etapelor logistice intermediare inutile; economiile efective depind de produs, distanţă şi volum.

4. Materialele: fabricile reduc orizontul de valabilitate al ofertelor

Potrivit lui Cosmin Răileanu, aproximativ şapte din zece fabrici cu care compania discută nu îşi pot construi în prezent o politică fermă de preţ pentru 2027. În numeroase categorii, valabilitatea ofertelor este limitată la 30 de zile.

Pentru constructorii care participă la licitaţii sau contractează lucrări cu execuţie de şase, nouă sau douăsprezece luni, diferenţa dintre perioada de valabilitate a ofertei de materiale şi durata proiectului poate crea un risc comercial semnificativ. O ofertă competitivă în septembrie 2026 nu garantează automat aceleaşi costuri de aprovizionare în martie 2027.

„În discuţiile cu fabricile vedem tot mai clar că problema nu este doar cât costă astăzi un material, ci cât timp poate producătorul să garanteze acel preţ. Constructorul poate semna un contract pe un an, în timp ce furnizorul îi oferă predictibilitate pentru numai 30 de zile.” Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual

Constructorii pot negocia clauze de ajustare şi planifica achiziţiile în etape. Cumpărarea integrală în avans poate proteja un preţ, dar blochează capital şi generează costuri de depozitare.

5. Finanţarea: şantierele pot avea lucrări, dar nu şi lichiditate

La 10 septembrie 2026, Ministerul Dezvoltării a anunţat epuizarea creditelor bugetare alocate pentru anul în curs Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Din 11 septembrie, depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată pentru beneficiarii vizaţi, cu anumite excepţii; mecanismul poate fi reluat dacă sunt suplimentate fondurile, fie printr-o rectificare bugetară, fie prin alocări din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului. Guvernul Niculescu pregăteşte prima rectificare bugetară a anului, aşteptată până la sfârşitul lunii octombrie, urmată de o a doua la finalul lui noiembrie. Printre priorităţile detaliate public până acum se află sănătatea, afacerile interne, serviciile de ambulanţă şi plata compensărilor la energie; Anghel Saligny nu este menţionat, iar o suplimentare a programului nu a fost anunţată până la data actualizării.

Situaţia nu înseamnă că toate şantierele finanţate public sunt blocate. Arată însă cât de importantă este lichiditatea într-un sector în care cheltuielile apar înaintea încasărilor. Dacă un constructor finanţează suplimentar achiziţiile, salariile şi utilajele, iar în aceeaşi perioadă cresc preţurile materialelor sau transportului, presiunea asupra capitalului de lucru poate deveni considerabilă.

„Putem ajunge într-o situaţie paradoxală: România să aibă proiecte, fonduri europene şi şantiere, dar constructorii să nu mai poată estima suficient de precis costul lucrărilor şi, în acelaşi timp, să fie obligaţi să finanţeze perioade tot mai lungi din propriul cash.” Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual

Când cele cinci costuri se suprapun, problema nu mai este o singură scumpire

Un constructor poate contracta un proiect la un anumit curs valutar, pe baza unor oferte de materiale valabile 30 de zile. Peste câteva luni, poate avea nevoie de aceleaşi materiale, dar la un curs diferit, cu preţuri de energie şi transport modificate. Dacă încasările întârzie, trebuie să suporte şi costul suplimentar al finanţării.

Aceste efecte nu se adună mecanic şi nu înseamnă că toate costurile vor creşte obligatoriu. Unele se pot stabiliza sau reduce. Problema apare atunci când compania nu are suficientă vizibilitate pentru a construi un buget realist.

Simulare pur ilustrativă: un buget iniţial de materiale de 1.000.000 lei ar ajunge la 1.050.000 lei după o creştere de 5%, la 1.092.000 lei după încă 4% şi la 1.124.760 lei după încă 3%. Diferenţa este de 124.760 lei, înainte de eventualele cheltuieli cu finanţarea. În practică, procentele se aplică doar componentelor afectate, nu automat întregului buget.

2027: competiţia se poate muta de la volumul contractelor la controlul costurilor

Creşterea volumului lucrărilor din primele opt luni ale anului 2026 (+15,4%) arată că sectorul continuă să aibă activitate. Totuşi, evoluţia lucrărilor executate nu garantează că toate proiectele contractate pentru anul viitor vor avea aceleaşi condiţii economice.

Într-o piaţă în care furnizorii reduc valabilitatea ofertelor, energia şi transportul sunt volatile, iar lichiditatea este sub presiune, managementul achiziţiilor devine parte esenţială a strategiei financiare. Pentru constructori, aceasta înseamnă verificarea termenelor ofertelor, negocierea mecanismelor contractuale de ajustare, corelarea livrărilor cu ritmul lucrărilor şi dimensionarea realistă a capitalului de lucru.

„De aceea cred că 2027 nu va fi neapărat anul celui care construieşte sau vinde cel mai mult. Va fi anul celui care cumpără cel mai bine, îşi protejează marja şi îşi controlează cash-flow-ul. Următoarea bătălie din construcţii nu va mai fi doar pentru proiecte. Va fi pentru predictibilitate şi lichiditate.” Cosmin Răileanu, fondator Depozit Virtual