DE TEAMA UNEI SCUMPIRI ACCELERATE, Guvernul nu vrea să transparentizeze piaţa gazelor

Un proiect de modificare a Legii Energiei, iniţiat de un grup de deputaţi PSD în 2013, care vizează transparentizarea totală a pieţei gazelor pe modelul celei de la electricitate, se va reîntoarce la dezbateri în Camera Deputaţilor, după doi ani de tergiversări prin Parlament, conform unor surse parlamentare. Proiectul prevede ca toţi operatorii să oferteze public şi nediscriminatoriu, pe piaţa concurenţială, organizată şi administrată pe baza unor reguli specifice stabilite de autoritatea competentă, întreaga cantitate de gaze naturale disponibilă.

Guvernul a trimis în 2014 un punct de vedere negativ, dar care a fost publicat pe site-ul Camerei abia recent, după cum ne-au spus câţiva din deputaţii iniţiatori.

Executivul arată în document că nu susţine acest proiect, pentru că modificarea propusă creează premisele apariţiei unui risc major de accelerare a liberalizării preţurilor reglementate faţă de calendarul aprobat de Guvern, în sensul unor creşteri majore într-un interval de timp foarte scurt. Poziţia autorităţilor este cel puţin ciudată, în condiţiile în care preţul electricităţii tranzacţionat pe platformele OPCOM a scăzut vertiginos începând in 2013, după ce Legea Energiei a instituit, din toamna lui 2012, obligativitatea tranzacţionării pe bursă a tuturor cantităţilor disponibile.

La scăderea preţului electricităţii a contribuit, pe lângă sporul de lichiditate, şi diminuarea cererii, dar şi un aport de energie ieftină eoliană şi solară.

Guvernul reproşează deputaţilor iniţiatori că nu au specificat, în modificarea propusă la Legea Energiei, că obligativitatea tranzacţionării trebuie să vizeze doar cantităţile disponibile, fără cele aferente pieţei reglementate (populaţiei şi CET-urilor) şi consumului propriu tehnologic: "Modificările induc neclarităţi şi vor genera interpretări eronate(...). Ofertarea publică de către producător a întregii cantităţi de gaze îl situează în imposibilitatea de a mai asigura cantităţile necesare pentru populaţie".

Unii dintre deputaţii iniţiatori susţin că nu aceasta a fost intenţia lor, că precizarea Guvernului este bună şi poate fi adoptată, în dezbaterile din Camera Deputaţilor.

Un alt argument adus de autorităţi în avizul negativ dat proiectului sus-menţionat este că obligaţia tranzacţionării pe piaţa concurenţială organizată contravine Legii Petrolului şi reglementărilor comunitare: "Legea petrolului recunoaşte, în mod expres, titularului de acord petrolier dreptul să dispună asupra cantităţilor ce îi revin, inclusiv să le exporte. Instituirea unei obligaţii ar încălca şi directiva europeană privind libera circulaţie a mărfurilor. Practic, producătorii nu vor mai avea posibilitatea valorificării superioare a producţiei prin contracte negociate direct cu partenerii externi".

Guvernul apreciază că, în cazul instituirii unei obligaţii a tranzacţionării transparente, posibilii investitori în activităţile de explorare şi exploatare a zăcămintelor noi din Marea Neagră ar putea să-şi reconsidere planurile de investiţii, în condiţiile valorificării producţiei realizate doar pe piaţa autohtonă de gaze.

Unii dintre parlamentarii iniţiatori ne-au spus că Guvernul este neserios când face astfel de afirmaţii, întrucât transparentizarea pieţei nu impiedică exporturile, având în vedere că 2014 a adus un record la exporturile de electricitate.

ANRE a stabilit, în 2014, ca producătorii de gaze să tranzacţioneze, obligatoriu, în mod transparent, 20% din cantităţile disponibile pentru piaţa liberă. Pentru acest an, procentul a urcat la 35% şi a devenit obligatoriu şi pentru furnizori, urmând ca de anul viitor să scadă treptat, până la dispariţia obligativităţii tranzacţionării transparente din 2018.

Decizia a stârnit controverse, piaţa fiind împărţită în două tabere: unii susţin obligativitatea transparentizării complete a pieţei, pe modelul celei de energie, iar alţii au fost de partea Guvernului şi ANRE, care au stabilit ca tranzacţiile pe burse să vizeze doar cantităţile rămase disponibile (fără cele necesare populaţiei, CET-urilor, instituţiilor publice, consumului propriu tehnologic şi onorării contractelor directe bilaterale încheiate pe termen lung).

Într-un interviu acordat recent ziarului BURSA, Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE (reglementatorul pieţei de energie) ne-a declarat: "Conceptul nostru a fost ca piaţa autohtonă să descopere, într-un mediu transparent şi nediscriminatoriu, preţul corect şi sustenabil al gazelor şi nu să urmeze un calendar de creşteri trimestriale, care se dovedise deja depăşit. FMI şi UE susţin transparentizarea tranzacţiilor cu gaze şi dezvoltarea produselor bursiere. De asemenea, piaţa gazelor nu este similară cu cea a electricităţii. Dacă impuneam transparenţa totală, atunci decizia ar fi putut fi atacată la Curtea Constituţională. Avem Legea Petrolului, care stipulează că cei care au concesionat zăcămintele de petrol şi gaze au dreptul să dispună de producţie şi să o valorifice pe piaţa liberă".

Domnia sa ne-a explicat că pe piaţa de energie lucrurile stau altfel: avem producătorii controlaţi de stat, care dintotdeauna au fost obligaţi să vândă transparent energia pe OPCOM, şi producători privaţi, care, însă, primesc subvenţii şi atunci este corect să fie obligaţi să vândă transparent energia. Oficialul s-a referit la producătorii de energie verde, care primesc certificate verzi, şi la CET-urile care primesc fie bonus pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, fie sprijinul pentru cărbune.

Deputaţii cu care am stat de vorbă au mai remarcat că Guvernul trebuie să ia în calcul proiectul Uniunii Energetice, care doreşte să impună transparenţa chiar şi în contractele existente de gaze, încheiate pe termen lung. Uniunea Energetică promovează conceptul de piaţă unică a energiei şi gazelor, prin unificarea platformelor de tranzacţionare. De asemenea, FMI şi Comisia Europeană au susţinut dintotdeauna tranzacţionarea în mediul bursier a produselor energetice, dar şi transparenţa contractelor.